Ce fel de buget multianual pentru UE?
Liderii europeni se vor întâlni, săptămâna aceasta, la Bruxelles, pentru a discuta propunerea de diminuare cu 8% bugetul pentru 2028-2034.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Roxana Vasile, 12.10.2026, 11:22
Liderii statelor din Uniunea Europeană se vor întâlni, la sfârşitul acestei săptămâni, la Bruxelles, pentru a discuta despre recenta propunere a preşedinţiei semestriale irlandeze de diminuare cu 8% a bugetului comunitar pentru perioada 2028-2034. Procentul este considerat drept o soluţie de compromis între statele aşa-zis chibzuite care cer o reducere mai drastică a cheltuielilor, în frunte cu Germania, şi cele care vor să protejeze finanţarea pentru agricultură şi dezvoltarea regiunilor, cu cap de afiș Italia.
În cifre, varianta irlandeză înseamnă 1.622 de miliarde de euro, la preţurile din 2025, faţă de aproximativ 1.763 de miliarde, cât reprezintă propunerea iniţială a Comisiei Europene. Pentru agricultură, coeziune şi pescuit sunt prevăzuți cu 3% mai puțini bani faţă de propunerea Comisiei. Finanţarea pentru competitivitate, cercetare şi apărare ar scădea cu 13%, iar fondurile pentru cooperarea cu statele din afara Uniunii ar fi reduse cu 17%.
Preşedinţia irlandeză propune şi noi surse de venit, estimate la 55 de miliarde de euro anual, din taxe vamale şi comercializarea certificatelor de emisii de carbon. Pachetul nu include, în schimb, cele trei surse suplimentare de finanțare susţinute de Parlamentul European – o taxă pe serviciile digitale, una pe jocurile de noroc online şi una pe criptoactive.
Negociatorul-şef al Parlamentului European privind bugetul, românul Siegfried Mureşan, liberal, respinge compromisul irlandez şi cere un buget cu 10% mai mare decât propunerea Comisiei. El avertizează că, în caz contrar, Uniunea riscă să nu aibă suficienţi bani nici pentru politicile tradiționale precum agricultură şi regiuni, nici pentru noile priorităţi – apărare şi competitivitate.
Pentru România, miza este uriașă – are nevoie de păstrarea finanţării europene pentru agricultură şi coeziune, fonduri esenţiale pentru dezvoltarea infrastructurii şi reducerea decalajelor între regiuni. De altfel, Bucureştiul se află printre cele 17 state membre care se opun reducerii acestor finanţări.
Vicepreşedinte al Parlamentului European şi coordonator al grupului de lucru al socialiştilor europeni pentru viitorul buget, Victor Negrescu explică de ce propunerea irlandeză reprezintă un semnal de alarmă serios : ‘discutăm – spune el – despre fondurile pentru drumuri, şcoli, spitale, agricultură, dezvoltarea satelor, sprijinirea firmelor româneşti şi crearea de locuri de muncă. 6 din 10 investiţii publice din România s-au făcut cu bani europeni de la integrare până în prezent. Este esenţial ca aceste riscuri pentru România să fie eliminate în negocierile europene.’
Bani se vor pierde – mai spune Victor Negrescu – și în educație, sănătate, protecție civilă, solidaritate în caz de dezastre ori în digitalizare şi inteligenţă artificială. Bugetul va avea nevoie de unanimitatea celor 27 de state membre şi aprobarea Parlamentului European.
