Comemorarea victimelor Revoluţiei Române din 1989
Românii şi-au comemorat morţii de la Revoluţia anticomunistă de acum 30 de ani.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 23.12.2019, 11:33
Mii de bucureşteni au coborât în stradă, duminică seară, pentru a omagia
memoria compatrioţilor ucişi în zilele Revoluţiei anticomuniste din 1989. Un
marş căruia i s-au alăturat preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Ludovic
Orban a străbătut bulevardele centrale, scena luptelor de acum 30 de ani. Au
venit şi ambasadorii Statelor Unite, Adrian Zuckerman, şi Marii Britanii, Andrew
Noble, şi au fost printre cei ce au citit numele eroilor ucişi, în cursul unei
ceremonii organizate în faţa sediului fostului comitet central al partidului
comunist. Acela e locul de unde, pe 22 decembrie 1989, sub presiunea sutelor de
mii de manifestanţi, dictatorul comunist Nicolae Ceauşescu a fugit într-un
elicopter. Capturat, judecat sumar şi executat pe 25, într-o cazarmă de la
Târgovişte, acesta lăsa în urmă o ţară ruinată şi însângerată, dar şi un
ghem de enigme nici până azi elucidate.
În Revoluţia Română şi-au pierdut viaţa
1.142 de oameni, peste 3.000 au fost răniţi grav şi câteva sute de persoane au
fost reţinute ilegal şi torturate. Majoritatea
morţilor şi răniţilor s-au înregistrat după fuga lui Ceauşescu. În epocă,
aceste victime au fost atribuite aşa-numiţilor terorişti, loiali dictaturii, a
căror identitate nu a fost niciodată stabilită. Procurorii militari ce au trimis în
instanță Dosarul Revoluției îi acuză, însă, de crearea unei adevărate
psihoze teroriste, ce a alimentat pierderea de vieţi omeneşti, pe cel perceput, atunci, drept liderul
politic al schimbării de regim – fostul ministru ceauşist din anii 70, căzut
apoi în dizgraţie, Ion Iliescu – şi pe colaboratorii săi. Masacrul menit
să legitimeze noua putere a avut efectul scontat. În mai 1990, la primele
alegeri libere post-decembriste, Ion Iliescu era, practic, plebiscitat, cu 85%
din voturi din primul tur al prezidenţialelor. Iar partidul său, numit Front al
Salvării Naţionale, un amestec eterogen de revoluţionari autentici şi comunişti
de mâna a doua, îşi adjudeca două treimi din locuri în Parlamentul nou creat.
Procurorii mai susțin că echipa Iliescu s-a constituit ca
o grupare dizidentă ce a avut drept scop înlăturarea fostului preşedinte
Ceauşescu Nicolae, dar menţinerea României în sfera de influenţă a URSS. Actualul şef al statului, Klaus Iohannis, a reafirmat că
vinovaţii pentru violenţele de atunci trebuie să fie aduşi în faţa justiţiei.
El a făcut un apel către toţi românii să vorbească clar şi răspicat despre
decembrie 1989 şi a apreciat ca antidotul cel mai bun împotriva uitării este
evocarea faptelor. Sâmbătă, la cateva ore dupa ce a depus jurământul pentru cel
de-al doilea mandat, preşedintele a decorat asociaţii care îi reprezintă pe
revoluţionarii din 1989, pe foştii deţinuţi politici anticomunişti şi pe
victimele comunismului. El a promis că va continua să militeze pentru păstrarea
memoriei naţionale, să onoreze sacrificiul eroilor români şi să apere valorile
democraţiei şi ale statului de drept.
