Comisia de la Veneția și alegerile din România
Puterea Curţii Constituţionale de a invalida alegeri ar trebui reglementată în mod clar – afirmă Comisia de la Veneţia.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 28.01.2025, 12:30
Criza politică fără precedent de la Bucureşti nu şi-a epuizat ecourile externe. Respectata Comisie de la Veneţia şi-a publicat raportul referitor la anularea, la sfârşitul anului trecut, a alegerilor prezidenţiale din România de către Curtea Constituţională (CCR).
În recomandările formulate se arată că o astfel de decizie nu ar trebui să se bazeze exclusiv pe informaţii clasificate, care nu garantează transparenţa necesară, ci să indice cu precizie încălcările şi dovezile.
În plus, puterea Curţii Constituţionale de a invalida alegerile ar trebui limitată la circumstanţe excepţionale şi reglementată în mod clar.
Experţii independenţi în drept constituţional mai susţin că dovedirea încălcărilor legii prin campanii online şi prin intermediul social media este deosebit de dificilă.
În final, Comisia de la Veneţia îşi declină competenţa de a se pronunţa asupra deciziei CCR de a anula alegerile prezidenţiale.
La Bucureşti, formaţiunile parlamentare din opoziţie – AUR, USR, POT – au reacţionat imediat şi au afirmat că, practic, organul consultativ al Consiliului Europei confirmă faptul că decizia Curţii a fost ilegală şi abuzivă.
Fost ministru al Justiţiei într-un Executiv PSD (aflat şi azi la guvernare, alături de PNL şi UDMR), Tudorel Toader afirmă, însă, că experţii de la Veneţia au emis doar opinii, nu o decizie, iar sugestiile lor nu sunt obligatorii. El recunoaşte, totuşi, că, de regulă, ţările membre ale Uniunii Europene adoptă indicaţiile primite, pentru a respecta stardardele statului de drept.
Organizat la termen, pe 24 noiembrie 2024, primul tur al prezidenţialelor a fost iniţial validat de CCR. Ulterior, pe baza documentelor furnizate de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), aceeaşi Curte a invocat ingerinţele unui aşa-numit actor statal şi a decis anularea întregului proces electoral pentru alegerea preşedintelui. Turul doi, programat pe 8 decembrie, urmau să şi-l dispute naţionalistul independent Călin Georgescu, acuzat de conexiuni ori măcar afinităţi cu Rusia putinistă, şi lidera USR, pro-europeana Elena Lasconi.
În diaspora, unde secţiile de votare pentru turul decisiv se deschiseseră încă de pe 6 decembrie, votaseră, deja, zeci de mii de români până când CCR a decis invalidarea scrutinului. Costurile acelor alegeri invalidate ar fi de aproape 1,4 miliarde de lei (echivalentul a circa 280 milioane de euro), într-o ţară în care, remarcă analiştii, guvernanţii tocmai au adoptat măsuri severe de limitare a cheltuielilor publice, provocând proteste sindicale vehemente.
Pe 21 decembrie, preşedintelui în exerciţiu, Klaus Iohannis, urma să-i expire al doilea şi ultimul mandat prezidenţial de cinci ani la care-i dădea dreptul Constituţia, dar şederea la Preşedinţie i-a fost prelungită până la alegerea unui nou şef al statului, pe care s-o valideze CCR.
Noul scrutin prezidenţial ar urma să aibă loc în mai, pe 4 primul tur şi pe 18 turul decisiv. Până atunci, constată cercetările sociologice, încrederea românilor în instituţiile interne şi-n personajele care le populează a ajuns la cote minime.
