Comisia Europeană îngheaţă procedura privind deficitul bugetar
Comisia Europeană a îngheţat procedura de deficit bugetar excesiv pentru România.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Roxana Vasile, 26.11.2025, 11:45
Comisia Europeană a anunțat, marţi, că îngheață procedura de deficit excesiv la adresa a nouă state membre, printre care și România. Celelalte țări sunt Austria, Belgia, Franţa, Ungaria, Italia, Malta, Polonia şi Slovacia. Concret, aceasta înseamnă că nu mai sunt luate măsuri de niciun fel în acest stadiu, dar că procedura rămâne deschisă și poate fi aplicată din nou. De altfel, în vara anului viitor, Comisia Europeană va reanaliza situaţia pe baza datelor complete pentru 2025 și va decide dacă o reinstituie sau nu. Scopul procedurii de deficit excesiv este ca statele Uniunii să-şi ţină sub control bugetele.
Împotriva României, procedura a fost inițiată în 2020, însă aceasta a fost suspendată în perioada pandemiei, odată cu relaxarea cerințelor bugetare pentru toate țările membre, pentru a le permite să gestioneze mai eficient efectele crizei sanitare. Ulterior, pe fondul deteriorării situației bugetare mai multor economii și a creșterii necesarului de investiții europene în domenii precum protecția mediului, digitalizare sau apărare, autoritățile de la Bruxelles au agreat o nouă relaxare a regulilor fiscale, în vigoare din aprilie, care prevede menținerea limitelor privind datoria și deficitul public prevăzute în tratatele europene (adică 60% din PIB, respectiv 3% din PIB), dar oferă mai mult spațiu de manevră pentru ajustarea dezechilibrelor. Pentru a beneficia de această derogare, autoritățile naționale trebuie să elaboreze un plan coerent de revenire cu deficitul bugetar și datoria publică sub limitele maxime admise într-o perioadă de patru ani, care poate crește la șapte ani, dacă se angajează la reforme și investiții.
România se află, la ora actuală, pe ultimul loc în Uniunea Europeană, având un deficit de 8,4%. Ca urmare, pe de o parte, Executivul comunitar semnalează că situaţia țării rămâne fragilă, deci încurajează guvernul să rămână vigilent şi să implementeze riguros măsurile de ajustare fiscală avute în vedere. Pe de altă parte, reformele promise și unele deja întreprinse de către autoritățile de la Bucureşti, deși foarte nepopulare acasă, sunt bine primite la Bruxelles. Ministerul român al Finanțelor promite că, datorită consolidării fiscale pe care o consideră consistentă, la finalul lui 2026 deficitul bugetar al României ar urma să se reducă la aproximativ 6% din PIB. Ca urmare a progresului realizat – mai spune ministerul – Comisia Europeană nu propune pași suplimentari în cadrul procedurii de condiționalitate macroeconomică și nici nu propune o suspendare a fondurilor europene.
ʺRomânia poate, deci, aspira la mai mult: la consolidarea investițiilor publice, accelerarea proiectelor strategice și crearea unui cadru fiscal care să sprijine creșterea economică pe termen lung. Continuăm această direcție cu fermitate, pentru a readuce finanțele publice pe o traiectorie sustenabilă și pentru a transforma progresul de azi într-un avantaj pentru viitorul României.ʺ – declară ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare. În paralel, România va continua să raporteze semestrial măsurile de reducere a deficitului, iar Comisia Europeană să monitorizeze activ situația ei fiscal-bugetară.
