Conflictul din Ucraina şi etnicii români
În contextul conflictului din estul Ucrainei, în regiunea Cernăuţi, de la graniţa cu România, drumuri naţionale şi internaţionale au fost blocate de etnici români. Ei au protestat faţă de decizia autorităţilor de la Kiev de a declanşa mobilizarea militară
Adaugă ca sursă preferată în Google
Roxana Vasile, 28.07.2014, 11:55
Ministerul român de externe dădea, vineri, publicităţii un nou comunicat în contextul sângerosului conflict armat din estul Ucrainei: era emisă o atenţionare privitoare la blocarea unor artere de circulaţie de la intrarea în Cernăuţi, la graniţa cu România, ca urmare a unor manifestaţii de protest. Ulterior, informaţiile parvenite din zonă precizau – locuitori din această regiune aflată în vestul Ucrainei, în mare parte etnici români, au ales o astfel de formă de protest pentru a-şi exprima nemulţumirea faţă de decizia autorităţilor de la Kiev de a declanşa o nouă mobilizare militară parţială.
Sute de tineri români au fost chemaţi la arme, iar părinţii lor se tem că vor fi trimişi să lupte în est, împotriva separatiştilor pro-ruşi. Bărbaţi din Cernăuţi şi-au pierdut, deja, viaţa în confruntări. Aşa că, indignaţi, oamenii au dat foc ordinelor de mobilizare în mijlocul străzii. Localnicii au blocat şosele şi au ameninţat că nu vor pleca până când autorităţile regionale nu vor anula ordinele de mobilizare emise după ce, în cursul săptămânii trecute, Parlamentul de la Kiev a aprobat mobilizarea parţială. Preşedintele Societăţii pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu” din Regiunea Cernăuţi,
Vasile Bâcu, a făcut câteva precizări pentru Radio România: Mulţi bărbaţi au fost invitaţi la Comisariatul Militar pentru a forma, în fiecare raion administrativ, câte un detaşament de rezervişti, care să fie instruiţi din punct de vedere militar. Protestează mai ales părinţii şi rudele celor care sunt, deja, încadraţi în luptă, în est, de unde vin veşti neplăcute. Şi în Cernăuţi sunt persoane care au căzut în luptă. Deci, toţi se tem ca bărbaţii să nu fie trimişi pe front”.
În Ucraina trebuie să fie pace. Nu avem nevoie să ne plece copiii la război să moară.” – spunea una dintre persoanele care au blocat drumul, citată de presa românească.
O alta se întreba de ce tinerii români trebuie să moară în Donbas sau Doneţk, pe când bărbaţi tineri din est se odihnesc în ţinutul lor ca refugiaţi.
Insumând circa jumătate de milion de persoane, comunitatea românească din statul vecin e concentrată în partea de vest a ţării, pe teritoriile româneşti pe care fosta Uniune Sovietică le-a anexat în 1940 şi care au revenit, în 1991, Ucrainei, ca stat succesor. Pentru această comunitate, a treia ca mărime după cea a ucrainenilor şi ruşilor, conflictul ruso-ucrainean nu este şi al ei.
La Bucureşti, ministerul de externe a recomandat, din nou, prudenţă în privinţa deplasărilor în Ucraina.
Pentru informaţii actualizate cu privire la situaţia de securitate din zonă, cei interesaţi sunt invitaţi să consulte site-ul www.mae.ro.
