Congresul românilor de pretutindeni
Participanții la primul congres al românilor de pretutindeni au subliniat, la București, necesitatea recâștigării încrederii în autorități.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Valentin Țigău, 27.06.2016, 12:34
La Bucureşti, a avut loc, săptămâna trecută, primul congres al românilor de pretutindeni. 49 de delegaţi din 13 ţări au ales un consiliu care va fi forul de reprezentare pentru comunităţile din diaspora şi din regiunile istorice româneşti din jurul ţării. Participanţii au vorbit despre unitatea diasporei în interesul cetăţenilor români şi au cerut ajutorul autorităţilor române pentru păstrarea identităţii naţionale.
Autoritățile de la București le-au transmis reprezentanților românilor de pretutindeni că aceștia au o contribuţie importantă la imaginea ţării în plan internaţional şi că vocea lor se va auzi, inclusiv în Parlamentul României. E în avantajul României să aibă comunităţi active şi puternice și, de aceea, românii din diaspora vor avea în autoritățile statului un partener pentru identificarea soluţiilor la problemele pe care aceştia le au – s-a mai afirmat la congres.
Românii din diaspora au vorbit despre recâştigarea încrederii în autorităţi, despre unitate şi colaborare în interesul cetăţenilor din afara graniţelor, au vorbit despre realizări, dar au adus în atenţie şi problemele lor. Din Cernăuţi, vestul Ucrainei, Iurie Levcic a tras un semnal de alarmă asupra pericolului deznaţionalizării prin desfiinţarea şcolilor cu predare în limba română.
Iurie Levcic: Ucraina nici până acum nu a deschis o universitate sau o facultate pentru cadrele didactice. Pentru şcolile româneşti, este o criză enorm de mare acum, în Ucraina. Nici până acum, statul ucrainean nu a făcut nimic, să construiască sau să deschidă la Cernăuţi măcar o grădiniţă cu predare în limba română.
Svetlana Captari, din Republica Moldova, a cerut sprijin pentru păstrarea identităţii prin limbă şi cultură. Pentru păstrarea limbii române se luptă şi romanii din Valea Timocului, estul Serbiei. Ei vor sprijin inclusiv pentru dobândirea cetăţeniei române. Organizarea de cursuri de limbă română, facilităţi consulare, deschiderea de biblioteci, înființarea unui muzeu al românilor de pretutindeni sunt alte cerinţe ale diasporei. Participnaţii la congres românii au ales structurile de conducere ale Consiliului românilor de pretutindeni. Cei 49 de delegaţi l-au desemnat în funcţia de preşedinte pe pastorul Marius Livanu, din Italia. Acesta a declarat că va lupta pentru unitatea diasporei.
Marius Livanu: Nu vreau să existe, în nici un fel, nicio competiţie între nord şi sud, dincoace de ocean, dincolo de ocean, cei mai de aproape cei mai de departe, cei din Italia sau cei din altă parte. Toţi suntem români din afara graniţelor ţării şi toţi trebuie să lucrăm pentru binele tuturor românilor.
În funcţia de prim-vicepreşedinte a fost desemnat Tommy Tomescu din Marea Britanie, iar ca secretar general – Savic Alexander din Serbia. Au fost, totodată, stabilite statutul și regulamentul de funcționare ale Consiliului Românilor de Pretutindeni.
