Coordonare pe fondul atacurilor ruseşti la Dunăre
Armata română şi autorităţile de la graniţa cu Ucraina se coordonează, pe fondul bombardamentelor ruseşti din zonă.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 28.09.2023, 11:30
Ţările vecine cu Ucraina invadată de trupele ruse nu sunt scutite de incidente grave, care apar în siajul războiului. Recent, experții polonezi au conchis că racheta care, anul trecut, în noiembrie, a ucis două persoane într-o fermă din sudul Poloniei a fost trasă de ucraineni.
Această rachetă are o rază de acțiune de la 75 până la 90 de kilometri” – scrie presa de la Varşovia, iar la acea vreme, pozițiile (trupelor) rusești se aflau într-un loc din care” n-ar fi putut lovi ferma poloneză. Explozia rachetei în Polonia, membră a NATO, a alimentat temerile că războiul din Ucraina ar putea degenera într-un conflict mai amplu, prin declanșarea clauzei de apărare reciprocă a aliaților, potrivit căreia lovirea unuia înseamnă atacarea tuturor.
La rându-i, România, care împarte cu Ucraina circa 650 de kilometri de frontieră, se consultă permanent cu aliaţii din NATO asupra evoluţiilor de la graniţă, după descoperirea mai multor fragmente de drone, foarte probabil ruseşti, pe teritoriul românesc, în Delta Dunării. Cel mai recent incident a avut loc la începutul acestei săptămâni, pe malul ucrainean al Dunării, în zona localităţii Orlovka, unde drone au căzut în apropierea unui bac cu români ce pleca spre Isaccea.
După acest nou episod, Statul Major al Apărării a organizat, în sistem videoconferinţă, o întâlnire cu reprezentanţi ai autorităţilor publice locale din judeţele Brăila, Constanţa, Galaţi şi Tulcea, toate de la Dunăre, în contextul atacurilor Federaţiei Ruse asupra porturilor de pe malul ucrainean. Potrivit unui comunicat al ministerului Apărării, videoconferinţa a urmărit optimizarea coordonării interinstituţionale”.
Agenda a cuprins prezentarea situaţiei de securitate, a procesului de comunicare publică a armatei, subiecte din tematica pregătirii populaţiei, economiei şi teritoriului pentru apărare, respectiv responsabilităţile legale ce revin diferitelor instituţii din sistemul naţional de Apărare – arată sursa citată.
Rușii țintesc frecvent porturile fluviale Izmail și Reni, din sudul Basarabiei, teritoriu românesc răsăritean anexat de Uniunea Sovietică stalinistă în 1940, în urma unui ultimatum, și preluat de Ucraina în 1991, ca stat succesor. Aceste porturi sunt o ieşire importantă pentru exporturile ucrainene, după ce, în iulie, Rusia s-a retras din acordul privind tranzitul cerealelor prin Marea Neagră. Esențiale pentru transportul mărfurilor pe Dunăre, Reni se afla la circa 13 kilometri în linie dreaptă de orașul românesc Galați, iar Izmail e pe braţul Chilia al Deltei, devenit graniţă între România şi Ucraina.
Diplomaţia de la Bucureşti le-a cerut, în mod ferm, ruşilor „încetarea atacurilor repetate împotriva populaţiei şi a infrastructurii civile ucrainene”, precum şi „respectarea normelor de drept internaţional, inclusiv a inviolabilităţii spaţiului aerian al României”.
