Corecţii la Legea salarizării unitare
În România, legea salarizării a fost modificată de executivul condus de Viorica Dancila. Noua ordonanță cuprinde măsuri pentru menţinerea drepturilor şi indemnizaţiilor asiguraţilor în sistemul public de sănătate.
Mihai Pelin, 23.02.2018, 11:35
Guvernul de la București a modificat din nou
Legea salarizării. Motivul a fost acela că existau persoane care primeau sume
mai mici pentru concediile medicale, inclusiv maternale, faţă de anul trecut
din cauza transferului asigurărilor sociale de la angajator la angajat. Este vorba de persoanele care beneficiază
de concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă, pentru sarcină şi
lăuzie, pentru îngrijirea copilului bolnav, precum şi pentru risc maternal. Premierul Viorica
Dăncilă a precizat ca toate aceste concedii vor fi plătite la nivelul celor din
anul trecut:Persoanele care beneficiază de concediu medical pentru incapacitate
temporară de muncă şi cele pentru îngrijirea copilului vor beneficia de
aceleaşi drepturi şi de acelaşi nivel al indemnizaţiei ca cele aflate în plată
până la 1 ianuarie 2018.
Ordonanţa prevede ca mamele să primească până
la 1 octombrie aceleaşi sume pentru concediile medicale, iar pentru celelalte
persoane, concediile medicale să fie la aceeaşi valoare cu cea din 2017, până
la 1 iulie 2018. Transferul
asigurărilor sociale de la angajator la angajat a generat numeroase controverse
şi chiar proteste în rândul unor categorii de salariaţi care au constatat că
le-au scăzut veniturile.
De altfel, principalul partid de opoziţie,
PNL, a depus o moţiune simplă împotriva ministrului Muncii, Olguţa Vasilescu, motivele
ţinând, în principal, de domeniul salarizării. Liberalii au criticat transferul
contribuţiilor sociale de la angajator la angajat, în vigoare de la începutul
acestui an, care, în opinia lor, a dat peste cap şi mai mult sistemul de
salarizare şi fiscalitatea în România. Moțiunea a fost însă respinsă. Potrivit
Ministerului Muncii, scopul actului normativ a fost echilibrarea sistemului
bugetar de salarizare, deoarece existau disfuncţionalităţi majore, în sensul
că, pentru aceleaşi funcţii şi atribuţii, funcţionarii din instituţiile
statului aveau salarii diferite.
