Creştere economică record

INS a anunţat că economia românească a crescut, în primul trimestru din 2019, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cu 5%.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Leyla Cheamil, 16.05.2019, 12:20

Economia românească a crescut, în primele trei luni din acest an, faţă de aceeaşi perioadă din 2018, cu 5%, arată primele estimări publicate, joi, de Institutul Naţional de Statistică. Faţă de ultimele trei luni ale anului trecut, avansul este de 1,3 procente. Eurostat, Biroul de statistică al UE, confirmă evoluţia pozitivă. Instituţia vorbeşte de o creştere economică românească în perioada ianuarie-martie 2019 de 5,1%. România este depăşită doar de Ungaria, cu 5,2 procente şi este urmată de Polonia cu 4,6%.

Potrivit Programului de convergenţă 2019 – 2022 publicat de Ministerul Finanţelor, pentru acest an este estimată o creştere economică de 5,5%, ca urmare a unei contribuţii pozitive a cererii interne şi a unui aport uşor negativ al exportului net. În urmă cu o săptămână, Comisia Europeană a revizuit, în scădere, la 3,3% estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, în condiţiile în care, în ianuarie, Executivul comunitar indica un avans al produsului intern brut de 3,8%.

De asemenea, la începutul lunii aprilie, Fondul Monetar Internaţional a revizuit în scădere la 3,1%, de la 3,4%, estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2019. La rândul ei, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare estima, pe 8 mai, că economia românească ar urma să înregistreze, anul acesta, o creştere de 3,2%, faţă de un avans de 3,6% previzionat în noiembrie.

Pe de altă parte, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a anunţat că inflaţia a crescut, în lunile martie şi aprilie, peste nivelul prognozat şi va continua să fie de peste 3,5%. El a explicat că printre factorii care menţin o rată ridicată a inflaţiei în România se numără scumpirile la legume, fructe, combustibili şi tutun, dar şi creşterile salariale şi taxa impusă companiilor din telecomunicaţii, prin controversata Ordonanţă 114.

Guvernatoriul BNR a menţionat şi indicele de referinţă trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor – IRCC, prin care se doreşte reducerea ratelor pe care le plătesc românii. Indicele inlocuieşte ROBOR, care intra în formula de calcul a dobânzilor pentru creditele acordate în lei, indicator stabilit în funcţie de dobânzile la care se împrumută între ele băncile.

Mugur Isărescu: “Incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflaţiei continuă să fie legate de impactul setului de măsuri fiscale şi bugetare implementate în acest an, inclusiv acela al taxei pe activele bancare şi al noului indice IRCC asupra creditării şi a mecanismului de transmisie a politicii monetare. Incertitudini şi riscuri semnificative sunt legate de conduita politicii fiscale şi a celei de venituri şi de condiţiile de pe piaţă a muncii. Rămâne, de asemenea, preocupantă evoluţia deficitului de cont curent. Guvernatorul BNR a mai precizat că tendinţa băncilor din România este de a acorda credite în lei cu dobândă fixă.