Creștinii înaintea sărbătorilor pascale
Paştele este cea mai veche şi importantă sărbătoare a creştinătăţii, care a adus omenirii speranţa mântuirii şi a vieţii veşnice, prin sacrificiul lui Iisus Hristos.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Mihai Pelin, 17.04.2025, 11:49
Creştinii ortodocşi se pregatesc să celebreaze Sfintele Paşti – sărbătoarea luminii şi a bucuriei, considerată cea mai mare a creştinătăţii, care semnifică Învierea Domnului. Sărbătorile pascale se desfășoară pe durata a trei zile. Paștele, ce semnifică Învierea lui Iisus Hristos, este marcat în acest an pe 20 aprilie, de creştinii de toate riturile, o situație rară, în condițiile în care bisericile occidentale celebrează Paștele potrivit calendarului gregorian, în timp ce bisericile orientale utilizează calendarul iulian.
Sfintele Paşti este precedat de o lungă perioadă de post, iar în ultima săptămână din Postul Mare, numită Săptămâna Patimilor, se sărbătoreşte intrarea lui Isus Hristos în Ierusalim. Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel, a transmis un mesaj în care îndeamnă cu ocazia Sfintelor Paşti la iubire iertare şi bucurie faţă de cei din jurul nostru.
„Prin iubirea Sa smerită şi milostivă, Domnul Iisus Hristos arată pe Cruce ascultare smerită faţă de Dumnezeu şi iertare milostivă faţă de cei ce L-au răstignit. Astfel, Domnul Hristos ‘ridică’ sau vindecă păcatul neascultării protopărinţilor Adam şi Eva spre mântuirea lumii şi, totodată, înlocuieşte violenţa ucigătoare cu iubirea pacificatoare. Sărbătoarea Sfintelor Paşti ne cheamă pe toţi să arătăm în jurul nostru iubire smerită şi milostivă, iertare, pace şi bucurie, ca fiind daruri ale lui Hristos Cel înviat”, a spus Patriarhul.
„Dorim tuturor românilor din România, de lângă frontierele ei şi din diaspora, pace şi bucurie, sănătate şi fericire, dimpreună cu urarea pascală: Hristos a înviat! Adevărat a înviat!”, a mai transmis Întâistătătorul BOR.
Ouăle roşii reprezintă simbolul Sărbătorilor Sfintelor Paşti, alături de pască şi de cozonaci. Se pregătesc de obicei în Joia Mare, pentru că, potrivit tradiției, ouăle înroşite în această zi nu se strică pe tot parcursul anului. Acest obicei al înroşirii ouălor este explicat printr-o serie de legende creştine, care leagă simbolul lor de patimile lui Iisus. Una dintre ele aminteşte de faptul că Maica Domnului, venind să-şi vadă Fiul răstignit, a adus un coş cu ouă pe care l-a aşezat sub cruce, iar acestea s-au înroşit cu sângele vărsat de Iisus pentru mântuirea lumii.
În fiecare an, la Ierusalim, se aprinde Sfânta Lumină în mormântul lui Iisus, mărturisind locul Învierii Mântuitorului. Este considerat cel mai vechi miracol din lumea creştină și unul dintre momentele esenţiale ale tradiţiei liturgice ortodoxe. Lumina este primită de Patriarhul Ierusalimului, care o împarte, apoi, preoţilor şi credincioşilor prezenţi, în acel moment, în Biserica Sfântului Mormânt și astfel este distribuită în întreaga lume.
Ea va fi adusă, de la Ierusalim, sâmbătă seara și în România, de superiorul Aşezămintelor Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, arhimandritul Teofil Anăstăsoaie, şi va fi oferită delegaţilor eparhiilor din toată ţara. Ulterior, aceasta va ajunge în casele tuturor românilor care vor dori să o primească. Tradiţia aducerii Sfintei Lumini în România a fost inaugurată, în 2009, de Patriarhul Daniel.
