Critici şi recomandări pentru România
România s-a îndepărtat, în loc să se apropie, de obiectivul ridicării Mecanismului de Cooperare şi Verificare pe justiţie instituit la aderare.
Ştefan Stoica, 14.11.2018, 12:45
În ianuarie 2017, la exact 10 ani de la aderarea României la UE, Comisia Europeană formula, în raportul MCV, 12 recomandări care, puse în practică, ar fi permis renunţarea la acest mecanism în 2019. Era momentul instalării la putere a coaliţiei de stânga PSD – ALDE.
Este regretabil faptul că România nu numai că a sistat cursul reformelor, dar a şi readus în discuţie unele aspecte considerate închise sau a înregistrat involuţii în raport cu realizările din ultimii 10 ani. Diagnosticul îi aparţine prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, şi a însoţit prezentarea, marţi, a raportului MCV. Este esenţial – a mai spus el – ca România să înregistreze din nou, cât mai repede, progrese în ceea ce priveşte combaterea corupţiei şi asigurarea independenţei sistemului judiciar. Este, în opinia lui, singura modalitate prin care România poate să revină pe traiectoria care va conduce la încheierea procesului MCV, lucru care este atât în interesul cetăţenilor şi al ţării, cât şi al UE în ansamblul său. Iar pentru ca acest lucru să se întâmple, Comisia a venit cu 8 recomandări suplimentare.
Executivul comunitar a cerut puterii de la București să suspende punerea în aplicare a legilor Justiției și a ordonanțelor de urgență ulterioare şi să le revizuiască în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția și ale Grupului de state împotriva corupției al Consiliului Europei – GRECO. Comisia cere şi înghețarea intrării în vigoare a modificărilor propuse a fi aduse Codului penal și Codului de procedură penală şi relansarea procesului de revizuire a acestora ținând seama de necesitatea de a se asigura compatibilitatea acestor coduri cu dreptul UE și cu instrumentele internaționale în materie de combatere a corupției.
Guvernului de la Bucureşti i se mai solicită suspendarea imediată a tuturor procedurilor de numire și revocare aflate în curs care vizează procurori în funcții-cheie. Trebuie reînceput – spune Comisia – procesul de numire a unui procuror-șef al DNA care să aibă experiență dovedită în domeniul urmăririi penale a infracțiunilor de corupție și un mandat clar pentru ca DNA să continue efectuarea de anchete profesioniste, independente și imparțiale în cazurile de corupție. Executivul comunitar cere, totodată, respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la numirea sau revocarea unor procurori cu funcții de conducere.
Congruentă cu raportul Comisiei, rezoluţia Parlamentului European, adoptată, tot marţi, cu o largă majoritate, afirmă profunda preocupare a eurodeputaţilor faţă de reforma legislaţiei judiciare şi penale din România. Motivul este posibilitatea ca aceasta să ducă la subminarea structurală a independenţei sistemului judiciar şi a capacităţii acestuia de a combate eficient corupţia, precum şi la slăbirea statului de drept. Documentul condamnă, în acelaşi timp, intervenţia violentă şi disproporţionată a forţelor de ordine în timpul protestelor de la Bucureşti din luna august. Proteste la care români din ţară şi din afara ei şi-au strigat revolta faţă de ceea ce consideră a fi efortul sistematic al puterii de stânga de a-şi subordona justiţia şi de a neutraliza instrumentele de combatere a corupţiei.
