Criză politică la Bucureşti (update)
Niciodată lipsită de turbulenţe, scena politică românească traversează, zilele acestea, o criză de o magnitudine fără precedent în aproape trei decenii de democraţie post-comunistă. Încăpăţânarea premierului Sorin Grindeanu de a nu îşi da demisia, cerută
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 15.06.2017, 12:35
Încăpăţânarea premierului Sorin Grindeanu de a nu îşi da demisia, cerută insistent de propriul partid, PSD (principala formaţiune aflată la putere), şi forţată, teoretic, de demisiile în masă ale miniştrilor, a deschis calea unei premiere cu adevărat bizare în istoria post-comunistă a României. Joi, Comitetul Executiv Naţional al PSD a decis depunerea unei moţiuni de cenzură împotriva propriului Cabinet, instalat după victoria eclatantă a partidului la alegerile parlamentare din decembrie, la care a cules aproape 45% din voturi. În plus, ca tacâmul să fie complet în cazul lui Grindeanu, Comitetul Executiv Naţional a decis să-i taxeze atitudinea rebelă printr-o excludere, altminteri, previzibilă.
În ajun, coaliţia PSD – ALDE retrasese sprijinul politic Guvernului său, însă, pentru că Grindeanu a fost de neclintit, formaţiunea sa de baştină a fost nevoită să meargă şi mai departe, odată cu deciziile luate joi. Liderii coaliţiei, social-democratul Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi liberal-democratul Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Senatului, au afirmat că schimbarea garniturii executive a fost impusă de restanţele înregistrate în aplicarea programului de guvernare. Lipsa de eficienţă este un argument respins ferm de premier, pentru care termenul scurs de la instalarea Cabinetului său – şase luni – a fost unul prea restrictiv pentru aplicarea unor reforme ample.
În plus, Grindeanu, impus chiar de Dragnea ca premier, acuză că raportul în care i-a fost evaluată activitatea, întocmit în interiorul partidului, este lipsit de obiectivitate şi că nici măcar nu i-a fost accesibil. Cel din urmă, lucru valabil şi în cazul miniştrilor. Pentru analişti, debarcarea lui Grindeanu este o doleanţă expresă a lui Dragnea, nemulţumit, pe de-o parte, că premierul, dintr-un executant docil, aşa cum a lăsat impresia la debutul mandatului, s-a transformat într-un personaj ce tânjeşte după o autonomie deranjantă.
Pe de altă parte, Executivul Grindeanu nu a reuşit să impună o legislaţie penală care să-i facă viaţa mai uşoară lui Dragnea, cu sabia lui Damocles deaspura capului, după ce a fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu suspendare, iar într-un alt dosar situaţia sa este extrem de complicată. Pe de altă parte, de la înalţimea funcţiei prezidenţiale, Klaus Iohannis solicită coaliţiei guvernamentale PSD-ALDE soluţionarea urgentă a crizei politice, pentru a se evita riscul destabilizării ţării. Administraţia Prezidenţială a precizat că este obligaţia partidelor componente să găsească o rezolvare. După ce şi-a dat cu stângu-n dreptul, rămâne de văzut cum va gestiona PSD situaţia şi dacă Opoziţia de drepta, în genere, absentă, va încerca să profite de un moment la care, până acum ceva timp, nici măcar nu îndrăznea să spere.
