Cum va arăta bugetul 2025?

Până la sfârşitul acestei săptămâni, bugetul României pentru 2025 urmează să fie adoptat de Guvern şi trimis Parlamentului

Corina Cristea, 30.01.2025, 11:44

Într-un context economic complicat, în care nivelul datoriei publice a depășit 54% din Produsul Intern Brut, iar deficitul bugetar se apropie de 9 procente din PIB, alcătuirea bugetului de stat al României pe 2025 nu este deloc o sarcină ușoară. Cu atât mai mult cu cât două dintre principalele agenții internaționale financiare au redus ratingul de țară de la stabilă la negativă. Construit pe un deficit de cel mult 7% din PIB, proiectul de buget va fi aprobat de Guvern până la finalul acestei săptămâni și trimis apoi Parlamentului spre dezbatere și adoptare. Potrivit proiectului, statul trebuie să reducă în primul rând propriile cheltuieli.

Astfel, bugetul Administraţiei Prezidenţiale ar urma să scadă cu 10 procente, cel al Senatului cu cinci, iar cel al Camerei Deputaţilor cu nouă. Rămâne în analiză indexarea pensiilor, în condiţiile în care cei de la Finanţe susţin că aceasta nu se va putea realiza în acest an. Ministrul de resort, Tánczos Barna, spune că proiectul de buget pe 2025 -un buget pe care l-a definit drept unul cumpătat – asigură banii necesari pentru plata salariilor şi a pensiilor şi pentru dezvoltarea localităţilor.

“În buget avem pentru 20 de milioane de români autostrăzi. În buget avem bani pentru toţi românii pentru dezvoltarea infrastructurii rurale. Avem pentru toţi românii bani pentru a plăti salariile din Educaţie, din Ministerul de Interne, din toate ministerele care au nevoie de plata salariilor, la nivelul anului 2024. Avem finanţarea asigurată pentru toate pensiile (…) aşa cum au fost calculate şi plătite anul trecut, în noiembrie-decembrie, la nivelul acela vor fi plătite în 2025, lună de lună”, a punctat ministrul Finanţelor.

Acesta a mai menţionat că bugetul pentru Ministerul Apărării va fi mai mare faţă de cel din 2024 și că, de asemenea, vor creşte și bugetele altor ministere, cum ar fi cel al Mediului, Sănătăţii, Educaţiei şi cel al Transporturilor. Este nevoie de un stat mai suplu astfel că la fiecare instituţie cheltuielile de personal vor fi reduse, la majoritatea fiind făcută o diminuare de 5%, fără a lua în calcul, însă, Educaţia, spitalele sau Internele. În ceea ce priveşte împrumuturile, ministrul a precizat că toate cele luate în calcul sunt necesare pentru a asigura finanţarea deficitului.

“România s-a împrumutat anul trecut foarte mult, se va împrumuta şi anul acesta mai puţin şi anul viitor şi mai puţin. Avem un calendar de reducere a împrumuturilor an de an, în şapte ani”, spune Tánczos Barna. Din fericire, înrăutățirea ratingului de țară nu a venit la pachet cu schimbarea calificativului din categoria recomandată investitorilor, care ar fi majorat costurile de împrumut ale României. Potrivit analiştilor, scepticismul persistă, însă, în rândul investitorilor şi al agenţiilor de rating, având în vedere instabilitatea politică şi întârzierea reformelor structurale.