De la deficitul bugetar, la datoria publică
Deficitele bugetare naţionale din UE au scăzut la 3,2%, dar România a finalizat 2024 cu un minus de 9,3%, în creştere faţă de anul anterior.

Corina Cristea, 23.04.2025, 11:59
Ministerul de Finanţe de la București reafirmă angajamentul României de a se încadra, la finalul anului, în ţinta de deficit de 7% din Produsul Intern Brut şi promite că va continua această traiectorie şi în următorii ani, aşa cum prevede planul agreat cu responsabilii Comisiei Europene. Precizarea vine după ce, potrivit noilor date Eurostat, România a avut, anul trecut, cel mai mare deficit din Uniune, de 9,3% din PIB, peste cel anunţat de Executiv.
Ministerul Finanţelor notează printre cauzele principale pentru această situație sumele datorate la sfârşitul anului de instituţiile bugetare, ceea ce a presupus cheltuieli mai mari ce nu au intrat în calculele iniţiale. România nu este singura ţară membră cu un deficit peste limita de maximum 3% prevăzută de legislaţia europeană și sub care Bucureștiul încearcă, de ani buni, să revină.
Datele Eurostat arată că deficitele bugetare naţionale din Uniunea Europeană au scăzut, anul trecut, de la o medie de 3,5 la 3,2 procente. După România, cel mai mare deficit îl are Polonia, 6,6 procente, țară care a avut, însă, cheltuieli mai mari pentru Apărare – peste 4 procente, fiind statul NATO cu cea mai mare cotă din PIB acordată acestui sector. Alte state cu deficite mari sunt Franţa – 5,8 procente şi Slovacia – 5,3. La polul opus, şase state au înregistrat un excedent bugetar – Danemarca, Irlanda, Cipru, Grecia, Luxemburg şi Portugalia.
La capitolul datorie publică raportată la PIB, România se află într-o situaţie bună, cu doar 54,8 procente, sub media UE. Cele mai mari datorii publice se înregistrează în Grecia, 153%, în Italia, 135 de procente, după care urmează Franţa, Belgia şi Spania, toate cu peste 100%.
Vești financiare au venit, marți, și de la FMI. Pe fondul incertitudinilor provocate de războiul taxelor vamale iniţiat de preşedintele Donald Trump, Fondul Monetar Internaţional a revizuit estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an. Este vorba de o scădere de la 3,3 procente, cât anticipa în octombrie, până la 1,6%, pentru ca prognoza de creştere în 2026 să fie de 2,8 procente. De altfel, instituția financiară internațională estimează că economia globală va scădea drastic în acest an, mai exact la o rată anuală de 2,8 procente, cu o jumătate de procent mai puţin decât erau estimările Fondului la începutul anului.
Este probabilă, spun cei de la FMI, doar o timidă creştere, la trei procente în 2026, în vreme ce progresul în ce priveşte aducerea inflaţiei sub control va fi, de asemenea, afectat. Încetinirea economică va fi în mod special drastică pentru economia Statelor Unite, care nu va creşte, anul acesta, decât cu o rată de 1,8 procente, mai apreciază Fondul Monetar Internaţional.