Decizii importante în dosare de corupţie
Anchetele procurorilor anticorupţie continuă să dezvăluie putreziciunea unei mari părţi din clasa politică românească.
Bogdan Matei, 30.04.2015, 12:55
Indiferent de funcţie, regiune, partid sau etnie, personaje până nu de mult mai presus de orice bănuială apar, acum, în lumina crudă a comunicatelor DNA, care-i acuză de infracţiuni profitabile pentru ei şi ruinătoare pentru bugetele publice.
Directorul Regiei Autonome a Protocolului de Stat, Gabriel Surdu, a fost reţinut, miercuri, fiindcă ar fi intervenit pe lângă fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău, Cristian Bîgiu (PSD, la guvernare, după plecarea, în toamnă, din PNL, acum în opoziţie) pentru atribuirea de contracte publice unei firme pe care o conducea prin interpuşi. Intervenţia a fost urmată de obţinerea unui contract, în valoare de 11 milioane de euro.
Deja arestat preventiv, în decembrie 2014, pentru luare de mită, Bîgiu se află acum în arest la domiciliu. Cele mai recente apariţii pe lista prezumptivilor corupţi sunt primarul Raduly Robert şi viceprimarul Domokos Szoke (ambii membri UDMR, acum în opoziţie) ai oraşului Miercurea Ciuc, din centrul ţării. Ei au fost reţinuţi sub acuzaţia că, din 2007 şi până în prezent, au atribuit ilegal contracte publice în schimbul unor comisioane substanţiale. După un model de acum consacrat de cei care-au ajuns în arest înaintea lui, primarul Raduly a declarat că nu a primit mită niciodată şi că este victima unei răzbunări politice.
Persecuţii politice şi etnice – ridicole într-o ţară în care UDMR a făcut parte din numeroase guverne de coaliţie şi care, în noiembrie, şi-a ales un preşedinte de etnie germană şi confesiune lutherană, deşi electoratul e compus, în proporţie de nouă zecimi, din români ortodocşi – invoca, recent, şi colegul său de partid, fostul deputat Marko Attila. Instanţa supremă de la Bucureşti a decis arestarea sa preventivă, în lipsă, pentru abuz în serviciu. Magistraţii au admis, astfel, cererea procurorilor DNA, care spun că suspectul, aflat în prezent în Ungaria, s-a sustras urmăririi penale, după ce a fost acuzat că, împreună cu alţi membri ai Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, ar fi aprobat despăgubiri supraevaluate, cu un prejudiciu de peste 84 de milioane de euro. Dacă Marko nu se prezintă la organele judiciare, pe numele său s-ar putea emite un mandat european de arestare.
În schimb, fostul său coleg, Ioan Ochi (PSD), îşi păstrează imunitatea, după ce Camera Deputaţilor a respins, cu doar 108 voturi pentru şi 152 împotrivă, cererea DNA de încuviinţare a reţinerii şi a arestării sale preventive. Acuzat de abuz în serviciu şi luare de mită pentru fapte pe care le-ar fi săvîrşit, în 2011 – 2012, în calitate de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Braşov, Ochi a beneficiat, miercuri, de strania solidaritate a colegilor săi, ce amplifică, astfel, deficitul de imagine de care suferă întrega instituţie. O recunoştea, acum nici trei luni, la inaugurarea actualei sesiuni parlamentare, însuşi preşedintele Camerei Deputaţilor, social-democratul Valeriu Zgonea. Care şi-a atenţionat colegii că deputaţii sunt percepuţi de public drept” hoţi”, „corupţi” şi „chiulangii”.
