Declarația de la Tirana
România a adoptat Declarația Ministerială de la Tirana la reuniunea Coridorului VIII.
Daniela Budu, 24.02.2026, 11:33
România a adoptat, alături de Albania, Bulgaria, Italia şi Macedonia de Nord, Declaraţia Ministerială de la Tirana la reuniunea privind Coridorul VIII, a anunţat luni Ministerul Afacerilor Externe. Prin această Declarație, transmite MAE într-un comunicat, cele cinci state reiterează importanţa politică, economică şi strategică a proiectului, care îşi propune să remedieze deficienţele de conectivitate în Europa de Sud-Est.
De asemenea, declaraţia subliniază importanţa Mării Negre şi a Balcanilor de Vest ca zone economice cu potenţial semnificativ de dezvoltare suplimentară. Coridorul VIII joacă, potrivit ministerului de la București, un rol cheie, prin facilitarea fluxurilor comerciale şi îmbunătăţirea lanţurilor de aprovizionare regionale şi europene. Atât sectorul privat cât şi comunităţile locale au de câștigat din dezvoltarea Coridorului care creşte rezilienţa economiilor regionale şi generează oportunităţi de investiţii, mai subliniază MAE.
Totodată, Coridorul VIII îmbunătăţeşte mobilitatea militară, contribuind la eforturile de consolidare a Flancului Estic şi la cooperarea NATO – UE. Cele cinci state s-au angajat, notează ministerul, să valorifice instrumentele financiare dedicate ale Uniunii Europene pentru transformarea acestui proiect într-o axă europeană de securitate şi prosperitate. ‘Participarea României la această reuniune se adaugă celorlalte eforturi susţinute ale ţării noastre de a consolida securitatea pe Flancul Estic şi de a creşte prosperitatea naţională şi locală prin dezvoltarea de proiecte de interes strategic’, mai transmite ministerul de Externe de la București.
Amintim că România s-a alăturat proiectului în 2024, la doi ani după declanșarea războiului din Ucraina vecină, când mobilitatea militară pe acest coridor a devenit prioritară. A semnat oficial scrisoarea de intenție pentru aderare la Bruxelles, cu ocazia Reuniunii miniștrilor apărării din statele membre NATO. Proiectul presupune interconectarea portului Constanța cu porturile Varna și Burgas din Bulgaria prin proiecte de infrastructură „dual-use” (civil-militar), de unde se merge spre Italia. Coridoarele de mobilitate militară vizează crearea unei rețele de rute principale menite să simplifice și să accelereze deplasarea forțelor militare, a echipamentelor și a materialelor, atât pe timp de pace, cât și în situații de criză sau de conflict. Astfel, trupele NATO care debarcă în porturile italiene (Bari/Brindisi) pot traversa acum mai repede Balcanii pentru a ajunge pe Flancul Estic, inclusiv la bazele din România.
Având ca scop îmbunătățirea conectivității, facilitarea schimburilor comerciale și asigurarea mobilității militare în regiune, acest coridor este crucial pentru securitatea și dezvoltarea economică regională, fiind recunoscut oficial ca un proiect de importanță strategică.
