Deficit comercial în scădere
Deficitul comercial al României a scăzut în primele două luni ale anului
Ştefan Stoica, 10.04.2024, 11:33
Deficitul balanţei comerciale a României în primele două luni din acest an a depăşit 4 miliarde de euro şi a fost mai mic cu aproximativ 230 milioane de euro decât cel înregistrat în perioada similară a anului trecut. Institutul Naţional de Statistică, care a publicat datele, a precizat că numai în luna februarie a fost înregistrat un deficit comercial de peste 2 miliarde de euro. În primele două luni, exporturile s-au ridicat la 15 miliarde de euro, iar importurile au însumat 19 miliarde. Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de maşini, echipamente de transport şi alte produse manufacturate.
La nivelul întregului an 2023, deficitul comercial al ţării a fost cu 15 procente mai mic faţă de anul 2022, cifrându-se la aproximativ 29 de miliarde euro. Aceasta, în condiţiile în care exporturile au crescut cu 1,3%, iar importurile au scăzut cu peste 3 procente. Ponderi principale în structura exporturilor şi a importurilor au avut, şi în 2023, maşinile şi echipamentele de transport. Pe de altă parte, Consiliul Fiscal estimează că, anul acesta, deficitul bugetar al României va depăşi 6% din PIB, deşi guvernul de la Bucureşti dă asigurări că se va încadra în ţinta de deficit de 5 procente.
Evaluarea Consilului fiscal, organism independent care analizează sustenabilitatea politicilor bugetare ale ţării, ia în calcul impactul recalculărilor pe care le presupune noua reformă a pensiilor, impact anticipat ca unul foarte sever. Preşedintele Consiliului fiscal, Daniel Dăianu, consideră că un deficit de 6 procente din PIB este foarte mare, iar pieţele aşteaptă corecţii, ajustări ce nu mai pot fi amânate. Tot Consiliul fiscal apreciază că, dacă se va recurge din nou la o tăiere de cheltuieli de capital, aceasta s-ar putea să scadă deficitul sub plafonul de 6 procente, dar procesul va fi foarte dificil.
Prezent la o conferinţă dedicată impactului datoriei externe şi deficitelor publice, ministrul finanţelor, Marcel Boloş, a deplâns capacitatea administrativă redusă a României de implementare a proiectelor de investiţii. În opinia sa, bugetele pe care România le are la dispoziţie din politica de coeziune şi din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, precum şi o experienţă de 14 ani de implementare a investiţiilor ar fi trebuit să conducă spre o capacitate mult mai bună de a implementa proiectele de investiţii şi a avea un efect multiplicator consistent pentru dezvoltarea României pe termen lung. Raportat la PIB-ul prognozat de Comisia Naţională de Prognoză, România are un buget pentru investiţii de 7,2% din PIB pentru anul 2024.
