Dilemele exploatării aurului
Proiectul de exploatare a zăcământului auro-argintifer de la Roşia Montană, din centrul României, este o prioritate. Atât pentru ecologişti, cât şi pentru autorităţi.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Florentin Căpitănescu, 06.09.2013, 12:17
Pentru palida mişcare ecologistă din România, proiectul de exploatare a zăcământului auro-argintifer de la Roşia Montană, iniţiat de Guvern, este un bun prilej de a ieşi în prim-plan. Deşi nu au fost unele de mare anvergură, protestele organizate, în ultima săptămână, de militanţii ecologişti au atras, totuşi, atenţia asupra proiectului, a cărui istorie a început undeva pe la sfârşitul anilor ‘90.
Controversa care însoteşte proiectul este legată, în principal, de procedurile tehnice folosite la exploatarea zăcământului, bazate pe cianuri, care, susţin ecologiştii, ar putea afecta iremediabil mediul. Pe de altă parte, aceştia insistă şi asupra faptului că galeriile romane din zonă, considerate, altminteri, vestigii de o importanţă aparte, sunt puse, şi ele, în pericol.
La argumentele prezentate de opozanţii proiectului Roşia Montana, Executivul de la Bucureşti oferă răspunuri în care sunt puse în evidenţă beneficiile economice ale acestuia. Unele care, în contextul economic dificil al ultimilor ani, nu sunt deloc de neglijat – cinci miliarde de euro ar urma să intre în visteria statului, la care se adaugă şi cele cateva sute de locuri de muncă pe care compania care va opera exploatarea se angajează să le rezerve pentru baştinaşi.
Statul român, care, recent, a renegociat clauzele contractului cu firma canadiană, şi-a mărit atât redevenţele, de la 4% la 6%, cât şi participaţia la proiect, de la 20 la 25%. Chiar şi aşa, lucrurile nu merg strună pentru Executivul de la Bucureşti. Acesta a călcat pe bec când a trimis proiectul în Parlament fără să obţină, în prealabil, avizul obligatoriu al Ministerului Justiţiei, care nu a ascuns faptul că proiectul încalcă unele articole din Constituţie şi contravine legislaţiei privind exproprierile.
Pe de altă parte, în meciul dintre activistii care apara mediul şi Guvern a intervenit, aproape firesc, arbitrul, rol asumat de şeful-statului, Traian Băsescu. În funcţie de cum merg lucrurile în Legislativ, acesta a evocat posibila organizare, anul viitor, a unui referendum naţional care să tranşeze definitiv dosarul, idee împărtăşită şi de premierul Victor Ponta. În cazul în care proiectul va primi undă verde, exploatarea propriu-zisă va debuta la finele lui 2016 şi ar urma să se încheie după 2030.
