Din nou despre închisorile CIA

Subiect recurent în disputele politice şi mediatice de pe mapamond, aşa-numitele închisori secrete ale CIA în Europa au reapărut pe agenda dezbaterilor publice de la Bucureşti.

Bogdan Matei, 06.10.2015, 12:35

Conducerea Senatului de la Bucureşti a anunţat că va decide, săptămâna viitoare, dacă trebuie să solicite, pe cale oficială, desecretizarea documentelor din raportul Congresului american referitor la existenţa unor închisori secrete ale CIA pe teritoriul României. Tot atunci, va fi analizată ideea constituirii unei noi comisii parlamentare româneşti, care să redeschidă ancheta internă pe acest subiect. Propunerea aparţine Comisiei pentru apărare a Senatului şi survine după recenta întânire a membrilor acesteia cu eurodeputaţii din Comisia pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne a legislativului comunitar.

România, ca semnatar al Cartei ONU pentru drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, condamnă practicile ilegale de interogatoriu şi tortura” – a explicat senatorul liberal Marius Obreja, şeful comisiei de apărare, de ce consideră necesară redeschiderea dosarului. El a repetat, însă, că, în acest moment, faţă de raportul Comisiei speciale de anchetă a Senatului, care a funcţionat în perioada 2006–2008, nu există dovezi suplimentare privind existenţa aşa-numitelor închisori murdare ale agenţiei americane de informaţii.

De mai bine de un deceniu, România figurează pe lista ţărilor suspectate că ar fi găzduit astfel de centre secrete de detenţie şi, tot de atunci, acuzatorii n-au reuşit să producă dovezi. În primăvara acestui an, în premieră, fostul preşedinte de stânga al României din primii ani 2000, azi octogenarul Ion Iliescu, a declarat că a pus un sediu la dispoziţia CIA. Acesta, preciza el, a fost un gest de bunăvoinţă faţă de Statele Unite, înaintea aderării României la NATO, care-a devenit efectivă în 2004. Autorităţile române nu s-au amestecat în activităţile serviciului american şi nu ştiau ce se petrecea acolo – a insistat Iliescu. El a devenit, totuşi, după fostul preşedinte polonez Aleksander Kwasniewski, al doilea şef de stat care recunoaşte existenţa centrelor secrete ale CIA în Europa.

“Eram aliaţi, luptam împreuna în Afganistan şi Orientul Mijlociu” – evocă azi fostul preşedinte perioada care a urmat devastatoarelor atentate de pe 11 septembrie 2001, din Statele Unite. Oripilată de miile de morţi provocate de teroriştii islamişti din Al-Qaida, opinia publică mondială nu era, pe atunci, atât de exigentă cu tehnicile utilizate de agenţii americani şi aliaţi. Miza esenţială era, atunci, prevenirea unor noi carnagii, mai ales că, imediat după America, au urmat atentatele de la Madrid şi Londra. Că vor fi existat sau nu aşa-zise operaţiuni murdare, asezonate cu arestări abuzive şi interogatorii sub tortură contra unor suspecţi de terorism, a devenit abia mai târziu o temă de polemică.

Actualul europarlamentar liberal Norica Nicolai crede că declaraţiile lui Iliescu nu aduc, practic, nimic nou şi nu infirmă concluziile din 2008 ale comisiei parlamentare de anchetă, pe care a condus-o, ca membră, pe atunci, a Senatului de la Bucureşti. În România nu au existat, la acea vreme, indicii privind centre de detenţie ale CIA sau transferuri de prizonieri prin zboruri secrete – conchidea raportul comisiei.