Discuţii privind reducerea deficitului bugetar
Deficitul bugetar record continuă să domine dezbaterile publice din România
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 06.06.2025, 11:44
Analiza economică semestrială a Comisiei Europene arată că România este singura ţară din Uniune cu dezechilibre macroeconomice excesive. Deficitul bugetar este cel mai mare din tot blocul comunitar, de aproape nouă procente, şi, conform Comisiei, autorităţile române nu au luat nicio măsură eficientă pentru a-l corecta.
Citată de corespondentul Radio România la Bruxelles, analiza Executivului comunitar apreciază că deteriorarea situaţiei din România a fost cauzată, printre altele, de majorarea cheltuielor curente, prin creşterea salariilor şi pensiilor. Comisia cere României să prezinte măsuri rapide şi eficiente, fiindcă, astfel, riscă să nu îndeplinească obiectivele de corectare a deficitului până în 2030 şi poate intra în proceduri ce vor conduce la pierderea unor fonduri europene începând de anul viitor.
Ce se ştie, momentan, la Bucureşti, e că un pachet de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar ar putea fi prezentat, oficial, luni, după negocierile pe care şeful statului, Nicuşor Dan, le va avea cu liderii celor patru partide declarat pro-europene ce ar putea forma viitorul guvern: PSD, PNL, USR şi UDMR. Până atunci, continuă discuţiile în cadrul echipelor tehnice, formate din experţi ai formaţiunilor politice.
Preşedintele Dan a precizat că niciuna dintre propunerile fiscale care au apărut în presă, de la creşterea TVA la unele produse şi până la impozitarea progresivă a salariilor, nu este, deocamdată, definitivă. Pentru diminuarea deficitului la 7,5 la sută din Produsul Intern Brut este nevoie ca statul român să găsească 30 de miliarde de lei (echivalentul a circa şase miliarde de euro) – fie prin reducerea cheltuilelior din sectorul public, fie prin unele creşteri de taxe şi impozite ori printr-o combinaţie a celor două metode.
Din opoziţie, naţionaliştii de la AUR anunţă că nu vor susţine creşterea taxelor şi impozitelor, ci vor insista pentru reducerea cu 10% a cheltuielilor legate de funcţionarea statului şi pentru suspendarea, timp de cinci ani, a facilităţilor fiscale pentru unele categorii de lucrători, din industrie, construcţii sau agricultură. Între timp, reprezentanţi din teritoriu ai partidelor pro-occidentale nu s-au ferit să critice plănuitele măsuri de austeritate, ce le-ar putea afecta comunităţile.
Preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, social-democratul Alfred Simonis, a declarat că nu va accepta scoaterea de pe lista de finanţare de către Guvern a lucrărilor la noul stadion din Timişoara şi că e inacceptabil ca oraşul cel mai mare din vestul ţării să deconteze „erorile altora”. La rându-i, conducerea Academiei Române respinge categoric afirmaţiile, pe care le numeşte nefondate şi insuficient documentate, la adresa institutelor sale de cercetare şi a cercetării româneşti, în general, despre care criticii spun că toacă fonduri publice fără să producă mare lucru.
