Dosarul Revoluţiei din 1989
Trei nume grele – Ion Iliescu, Petre Roman şi Gelu Voican Voiculescu – vor compărea în faţa instanţei în dosarul Revoluţiei anticomuniste din decembrie 1989.
Ştefan Stoica, 16.04.2018, 11:45
Preşedintele României, Klaus Iohannis, a aprobat cererile de urmărire penală pentru fostul şef de stat Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman şi fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu, în „Dosarul Revoluţiei”. Cei trei pot fi acum cercetaţi de procurori şi trimişi în judecată pentru infracţiuni contra umanităţii, ce ar fi fost săvârşite în perioada 22-31 decembrie 1989, când deţineau funcţii în Consiliul FSN, organism ce a avut atunci puterea executivă şi legislativă. La sfârşitul anului trecut, Parchetul General anunţa că au fost descoperite noi probe care fac lumină în evenimentele de acum aproape 3 decenii. Potrivit oamenilor legii, diversiunea a existat cu certitudine, s-a manifestat complex pe mai multe planuri şi a fost cauza principală a numeroaselor decese, vătămări corporale şi distrugeri survenite.
Probatoriul administrat a reliefat mecanismele dezinformărilor constante, cu consecinţe deosebit de grave, lansate prin intermediul TVR şi Radiodifuziunii – controlate draconic, în epocă, de puterea comunistă – precum şi al mijloacelor militare de comunicaţii, astfel fiind instaurată la nivel naţional binecunoscuta psihoză teroristă. De asemenea, spun procurorii, se conturează modalitatea prin care au fost transmise o serie de ordine militare diversioniste, cu consecinţe deosebit de grave. Ion Iliescu a fost, din 22 decembrie 1989, preşedinte al Consiliului Frontului Salvării Naţionale, organism care de facto a exercitat puterea executivă şi legislativă centrală după arestarea cuplului dictatorial Ceauşescu.
CFSN s-a comportat ca un Guvern până la 27 decembrie 1989, când preşedintele Consiliului a primit rolul unui şef de stat, iar atribuţiile legislative ale consiliului au fost separate de cele executive. Petre Roman a fost numit oficial prim-ministru, iar Gelu Voican Voiculescu a devenit vice prim-ministru al Guvernului României. Ultimul păstrează tăcerea după avizul prezidenţial privind urmărirea penală. Primii doi, în schimb, se declară revoltaţi, în special Petre Roman, care susţine că a fost el însuşi în pericol de a-şi pierde viaţa în timpul protestului anticeauşist din Bucureşti.
Fostul preşedinte Ion Iliescu acuză, la rândul său, ceea ce a numit un spectacol „justiţiar” şi căutarea de „ţapi ispăşitori”. El consideră că finalitatea dosarelor nu mai are nicio legătură cu aflarea adevărului despre acele evenimente, despre care nimeni nu ar fi avut nici atunci o imagine integrală. Bilanţul oficial al Revoluţiei indică peste 1000 de morţi şi circa 3 mii de răniţi, majoritatea după prăbuşirea regimului opresiv al lui Ceauşescu.
În spaţiul central şi est european, România este singura ţară în care trecerea de la dictatura comunistă la democraţie s-a produs cu vărsare de sânge. Aceste crime nu pot fi prescrise, iar stabilirea vinovăţiilor, fie şi cu 3 decenii întârziere, ar ajuta la reabilitarea justiţiei româneşti.
