Economia României a stagnat în trimestrul II
Economia României, în evoluție liniară în al doilea trimestru.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Leyla Cheamil, 12.10.2026, 11:55
Creșterea economică a României s-a oprit în trimestrul al doilea al acestui an, iar pe ansamblul primului semestru, Produsul Intern Brut a înregistrat o contracție de 0,6% comparativ cu intervalul similar din anul precedent, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică. Conform acestuia, Produsul Intern Brut, date ajustate sezonier, estimat pentru al doilea trimestru din 2026 a fost de 529,676 miliarde lei preţuri curente.
Comparativ cu trimestrul anterior, PIB s-a menţinut nemodificat, însă faţă de acelaşi trimestru din anul precedent a înregistrat o scădere cu 1,9%. Comparativ cu varianta provizorie dinamica PIB s-a modificat cu +0,2 puncte procentuale, iar cea a valorii adăugate brute s-a majorat cu +0,3 puncte procentuale.
Volumul valorii adăugate brute pe ramuri de activitate a înregistrat modificări mai importante astfel: agricultura, silvicultura şi pescuitul au înregistrat aceeaşi contribuţie la creşterea Produsului Intern Brut, iar volumul de activitate a crescut în domeniul industriei, construcțiilor, al comerțului cu ridicata şi cu amănuntul. S-a înregistrat o creștere și în domeniul reparării autovehiculelor şi motocicletelor și a transportului şi depozitării.
INS menţionează că informaţiile şi comunicaţiile au înregistrat aceeaşi contribuţie la modificarea PIB, iar volumul de activitate s-a majorat faţă de estimarea anterioară cu +0,3 puncte procentuale. Potrivit datelor provizorii publicate de Institutul Naţional de Statistică, principalul factor care a tras economia în jos este scăderea consumului în gospodării, semn că românii au cumpărat mai puţin pe fondul preţurilor mari.
Analiștii sunt de părere că economia ar putea să intre într-o stagnare. Potrivit acestora, ar fi ideală o creștere economică, dar care să fie în concordanţă şi cu scăderea deficitului bugetar, care este, totuşi, în opinia lor, prima prioritate pentru România în următorii ani. Chiar dacă unele cifre au fost revizuite în sus, revenirea la o creştere economică solidă rămâne incertă, mai spun specialiștii. Ei consideră că șantierele finanţate din PNRR şi din fondurile de coeziune au ţinut PIB-ul deasupra liniei de plutire doi ani la rând, dar o ţară nu se poate dezvolta sustenabil dacă industria pierde un sfert din valoare în şapte ani. Fiecare fabrică închisă înseamnă exporturi pierdute, un deficit comercial mai mare şi mai puţine salarii bune în regiunile care, oricum, au puţine alternative, au conchis analiștii.
Prognozele de toamnă ale Fondului Monetar Internațional şi ale Comisiei Europene, care urmează în octombrie şi noiembrie, vor arăta dacă estimările privind revenirea economiei în 2027 se menţin.
