Efectele economice ale migraţiei
Mobilitatea forţei de muncă s-a aflat în vizorul miniştrilor europeni de Finanţe, reuniţi la Bucureşti.
Roxana Vasile, 08.04.2019, 11:50
Să găseşti un angajat care să ştie meserie este o adevărată provocare pentru România. Un barometru relativ recent relevă că ţara a ajuns să treacă prin cea mai gravă criză de forţă de muncă din istoria recentă, după ce numeroşi muncitori calificaţi au plecat să lucreze peste hotare pentru salarii mai mari, în timp ce, acasă, productivitatea muncii este încă redusă, iar firmele evită să investească foarte mult în angajaţi.
Dintre statele europene, România a înregistrat cea mai mare creştere a salariului minim în ultimii zece ani, de circa 200%. Cu toate acestea, nivelul salarial e în continuare incomparabil mai mic decât cel din ţările occidentale. Apoi, investiţiile s-au concentrat, în ultimii ani, în Bucureşti şi în alte câteva oraşe mari ale României, astfel că necesarul de forţă de muncă a urmat această tendinţă.
Zonele unde funcţionează cele mai puţine firme de Human Resources sunt şi cele de unde au plecat cei mai mulţi români în special în Occident – în sudul şi în estul ţării. În aceste condiţii, un alt semnal de alarmă priveşte evoluţia discrepantă a economiei la nivel regional, altfel spus faptul că România creşte cu mai multe viteze, ceea ce poate duce la consecinţe extrem de grave din punct de vedere social.
Într-un top al penuriei de meseriaşi români, pe primul loc se află electricienii, sudorii şi mecanicii, urmaţi de ingineri mai ales civili, chimişti şi mecanici. Este nevoie, de asemenea, de şoferi îndeosebi de camioane, curierat, maşini-unelte şi transport în comun, de medici şi asistenţi medicali, dar şi de cercetători sau manageri de proiect.
Acestea fiind spuse, miniştrii europeni de Finanţe din Uniunea Europeană, reuniţi, la finele săptămânii trecute, la Bucureşti, la ECOFIN, au discutat, între altele, despre impactul mobilităţii forţei de muncă asupra erodării bazei de impunere în ţara de origine. În opinia ministrului român de resort, Eugen Teodorovici, ţările europene din care pleacă mulţi angajaţi spre restul Uniunii – România nefiind singura în această situaţie – ar trebui să se gândească la un pachet agresiv de măsuri care să conducă la o soluţie pentru mobilitatea forţei de muncă.
Eugen Teodorovici a explicat că libera circulaţie a adus mari beneficii economice. Lucrătorii mobili contribuie la PIB-urile ţărilor de origine şi ţărilor-gazdă şi, în cele mai multe cazuri, au un rol semnificativ în rotunjirea câştigurilor celor rămaşi acasă. Totuşi mobilitatea poate avea şi efecte negative, ducând la exodul creierelor şi stopând creşterea potenţială. Or, în viitorul apropiat, prioritară ar trebui să fie găsirea unei soluţii comune la nivel european şi implementarea unui instrument care să ajute la rezolvarea acestui fenomen. Urgenţa se impune, pentru că, dacă tendinţa din ultimii 10 ani se va perpetua, problema va deveni destul de gravă.
