Evoluţii demografice

Ultimele date comunicate de Institutul Naţional de Statistică confirmă îngrijorările faţă de structura şi dinamica populaţiei României.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Bogdan Matei, 12.01.2016, 12:43

Institutul Naţional de Statistică confirmă semnalul de alarmă pe care l-a tras, deja, în decembrie, odată cu lansarea anuarului demografic al României, document care conţine date statistice cu privire la numărul şi structura populaţiei, precum şi la mişcarea ei naturală şi migratorie. Luni, INS a anunţat că în noiembrie s-au născut cu 3.000 mai puţini copii decât în octombrie, în timp ce numărul deceselor a fost cu 520 mai mare. În total, sporul natural a fost negativ, iar populaţia ţării s-a redus, astfel, cu peste şapte mii de persoane într-o singură lună.

Numărul copiilor dintr-o familie descreşte, femeile decid să aibă copii la vârste tot mai avansate, numărul căsătoriilor scade, iar cel al divorţurilor creşte. Peste toate aceste tendinţe, depopularea a fost accelerată, în sfertul de secol care a trecut de la căderea dictaturii comuniste, de deschiderea frontierelor, până atunci ermetice, graţie căreia, în prezent, circa trei milioane de cetăţeni români trăiesc în străinătate. În ultima vreme, hemoragia migraţionistă pare să fi încetat şi din România nu pleacă mai mulţi oameni decât se întorc, dar fenomenul contribuie în continuare la diminuarea populaţiei, fiindcă au emigrat mai ales persoane din categoria de vârstă 25-34 de ani, ceea ce este grav din punctul de vedere al natalităţii.

Astfel că, după 1989, numărul românilor a scăzut de la 23,2 milioane la 19,9, inversând complet tendinţa din deceniile trecute, când interzicerea avorturilor, în 1966, a condus la o creştere a populaţiei cu 26 de procente. Fireşte, preşedintele INS, Tudor Andrei, dezavuează această intervenţie brutală a statului comunist în viaţa de familie şi subliniază că asemenea efecte imediate se pot obţine numai în sisteme totalitare. Pe măsură ce se modernizează, România se confruntă şi cu fenomene demografice negative, pe care societăţile vest-europene le-au experimentat încă din deceniile trecute. Dar, spune tot Tudorel Andrei, există şi ţări occidentale, precum Franţa, care au înregistrat un spor al populaţiei de 13% în ultimii 25 de ani.

Preşedintele INS a enumerat modalităţile prin care a fost obţinut acest rezultat: Sunt măsuri fiscale adresate direct persoanelor care au copii: dezvoltarea creşelor, dezvoltarea stabilimentelor în care copiii pot fi educaţi şi pot permite părinţilor să aibă o viaţă activă imediat după naşterea unui nou copil într-o familie şi a treia categorie, aşa-numitele scutiri de impozite pentru anumite categorii de familii.”

La rândul său, directorul Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române, Vasile Gheţău, a afirmat că ar trebui realizat un studiu în rândul populaţiei tinere, pentru a afla de ce tot mai multe cupluri nu mai doresc copii deloc, dar şi ce le-ar putea convinge să se răzgândească.