Evoluţii economice
BNR a revizuit în scădere rata de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 2,1 la 1,7%. În acelaşi timp, este prognozată o creştere economică cuprinsă între 4 şi 5 procente.
Corina Cristea, 16.02.2017, 12:20
După mai bine de un an şi jumătate de
valori negative, în România rata anuală a inflaţiei a redevenit pozitivă, a anunţat INS. Astfel,
preţurile de consum au crescut cu 0,1 la sută în ianuarie faţă de aceeaşi lună
a anului trecut, potrivit datelor prezentate, mărfurile alimentare s-au scumpit
cu 1,12 la sută, dar cele nealimentare şi serviciile s-au ieftinit cu 0,24 la
sută şi respectiv un procent.
Vestea bună a revenirii în zona pozitivă fusese
anunţată încă de acum câteva zile de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, el
precizând că această revenire are loc pe măsură ce impactul scăderii TVA la 20%
se epuizează. Dar, adăuga guvernatorul, nivelul inflaţiei va fi sub cel
anticipat anterior, iar creşterea ulterioară va fi mai lentă. Toate acestea ca
urmare a ieftinirii poliţelor RCA, a scăderii TVA cu încă un procent, la 19%, a
eliminării celor peste 100 de taxe nefiscale, dar şi a supra-accizei la
carburanţi începând cu 1 ianuarie 2017.
Potrivit lui Mugur Isărescu,
traiectoria previzionată a ratei anuale a inflaţiei îşi va păstra profilul
ascendent, va reintră în intervalul ţintei staţionare spre finalul anului, iar
la începutul lui 2018 va urca în jumătatea superioară a acestui interval, la
valori mai ridicate decât cele prognozate anterior. Riscurile şi incertitudinile
asociate perspectivei inflaţiei provin din mediul intern şi extern. Pe plan
intern, acestea derivă, în principal, din conduita politicii fiscale şi a celei
a veniturilor, explică guvernatorul. Pe plan extern, relevante rămân riscurile
legate de creşterea economică în zona euro, induse de incertitudinile politice
asociate calendarului electoral al anului 2017 şi negocierilor pentru Brexit,
de divergenţa conduitei politicilor monetare ale principalelor bănci centrale
din lume, precum şi de problemele sistemului bancar european.
Tot în domeniul economic este de menţionat
iniţiativa recentă a decidenţilor de la Bucureşti de a înfiinţa Fondul Suveran
de Dezvoltare şi Investiţii, care va avea drept scop dezvoltarea şi finanţarea
proiectelor de investiţii rentabile şi sustenabile, cu o valoare de peste zece
miliarde de euro.
Pe de altă parte, Ministerul
Finanţelor de la Bucureşti lucrează la un nou Cod Economic al României, care va
grupa principalele prevederi legislative în domeniu. Noul ansamblu legislativ
va grupa codurile Fiscal şi de Procedură Fiscală, Legea înfiinţării
societăţilor comerciale şi pe cea privind combaterea evaziunii fiscale şi este
elaborat, susţine Ministerul de Finanţe, în colaborare cu mediul de afaceri.
Adoptarea lui este programată la sfârşitul lunii aprilie şi vizează gruparea
legilor din acest domeniu sub o formă mult mai uşor de înţeles.
