Evoluţii economice în date statistice
România se numără printre performerele Uniunii Europene la capitolul producţie industrială, potrivit statisticilor comunitare. În schimb, suferă în privinţa investiţiilor străine directe.
Ştefan Stoica, 14.08.2014, 13:31
Oficiul European de Statistică a oferit, miercuri, noi date cu privire la evoluţia producţiei industriale la nivelul zonei euro şi al întregii Uniuni Europene. Dacă în zona guvernată de moneda unică producţia industrială a rămas stabilă, pe ansamblul Uniunii Europene ea a înregistrat o creştere timidă, de 0,7%, în iunie 2014, comparativ cu perioada similară din 2013.
Cel mai semnificativ avans din rândul statelor membre UE l-au marcat Ungaria şi România. Creşterile producţiei industriale au fost, în cele două ţări, de 11,3% şi, respectiv, 9,9%. Li se alătură industria din Slovacia, cu un avans de 7,5%. Contraperformanţele aparţin Greciei, unde scăderea a fost de 6,9%, Maltei, cu minus 3,8% şi Letoniei, cu un recul de 2%. În iunie 2014, comparativ cu luna precedentă, producţia industrială a scăzut cu 0,3% în zona euro şi cu 0,1% în Uniunea Europeană.
Atunci, cele mai mari creşteri fuseseră înregistrate în Malta, Danemarca şi Ungaria, iar cele mai semnificative scăderi au fost raportate în Irlanda, Olanda şi Lituania. România a înregistrat, în iunie 2014, un declin al producţiei industriale de 0,7%, comparativ cu luna precedentă, când realizase un avans de 2,7%. Dacă veştile legate de producţia industrială sunt bune, nu la fel stau lucrurile în privinţa investiţiilor străine directe.
În România, acestea au însumat aproape 1,2 miliarde de euro în prima jumătate a acestui an, cu 10,3% sub nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut. Informaţia a fost furnizată de Banca Naţională a României. Scăderea investiţiilor străine directe faţă de perioada similară a anului trecut vine după cinci luni consecutive de creştere, cele mai mari rate înregistrându-se în februarie, de peste 35%.
Experţii, altminteri mai degrabă pesimişti cu privire la şansele reintrării investiţiilor străine pe un trend ascendent, explică lipsa de apetit a investitorilor prin tensiunile politice interne, amplificate de apropiatele alegeri prezidenţiale, fragilitatea economică a Europei şi conflictul dintre Rusia şi Ucraina. Persistă, pe de altă parte, la nivelul analiştilor, rezerve serioase legate de posibilitatea ca evoluţia economiei să permită guvernului de la Bucureşti să scadă Contribuţia de Asigurări Sociale (CAS) cu 5 procente la angajatori, potrivit legii promovate recent.
Toată lumea este de acord că măsura este bună în principiu, pentru că diminuează povara fiscală care apasă asupra muncii, dar unii consideră că momentul ales pentru aplicare, 1 octombrie, nu este unul fericit, deoarece riscă să creeze goluri bugetare ce nu pot fi umplute decât prin noi taxe.
