Festivalul Pro Etnica de la Sighişoara
Situata in centrul Romaniei, Sighisoara, , singura cetate medievală locuită din sud-estul Europei, a gazduit timp de trei zile, cea de-a 11-a editie a Festivalului Intercultural Pro Etnica.
Valentin Țigău, 02.09.2013, 11:50
La Sighisoara, in centrul Romaniei, sa incheiat, duminica, Festivalul Intercultural Proetnica 2013. Manifestarea este considerata drept cea mai importanta reuniune anuala a grupurilor etnofolclorice din Romania.
Pentru patru zile, orasul Sighisoara a fost capitala multiculturalismului din Romania. Aici, a avut loc, de vineri pana duminica, cea de a unsprezecea editie a Festivalului Intercultural Proetnica 2013, considerat drept cea mai importanta reuniune anuala a grupurilor etnofolclorice din Romania. Pe scena au urcat reprezentanti ai douazeci de minoritati nationale care, prin cantec si dans, au dovedit grija pentru mostenirea culturala specifica etniilor. Pe langa programul artistic, Proetnica 2013 a oferit o sectiune de comunicari si dezbateri stiintifice pe teme istorice si contemporane precum si un original targ al breslelor unde mestesugari din randurile minoritatilor etnoculturale au expus produse traditionale.
Sighisoara a fost locul ideal pentru pentru acest eveniment. Vechea cetate saseasca medievala Sighisoara, ridicata` in secolul al XIIII lea – azi, in patrimoniul UNESCO construita pentru aparare si monoculturalism a devenit, in timpul manifestarii Proetnica, o agora a dialogului intercultural, de impacare si de respect reciproc. Ideea este subliniata si de Irina Cajal, subsecretar de Stat in Ministerul Culturii: “Cred ca este extraordinar faptul ca putem, in aceste momente, cand se intampla ce se intampla in Siria si cand se intampla ce se intampla in lume atat de grav, sa avem o oaza de pace. La Sighisoara, suntem alaturi de atatia oameni binevoitori, care vor sa arate ce este cultura romaneasca si ce este cultura romaneasca alaturi de alte minoritati; ei ne mai arata ce legatura este intre toate culturile acestor minoritati cu care traim an de an, zi de zi si ceas de ceas si cata diversitate exista, in acelasi timp.”
Potrivit ultimului recensamant, principalele minoritati nationale din Romania sunt maghiarii (6,5% din totalul populatiei stabile) si romii (3,2%). Alte etnii cu mai mult de 20.000 de reprezentanti sunt ucrainenii, germanii, turcii, ruşii lipoveni şi tatarii.
In Romania, 18 minoritati au câte un deputat din oficiu, in Parlamentul bicameral de la Bucuresti iar partidul maghiarilor UDMR detine, in urma alegerilor, 27 de mandate de deputat si 12 mandate de senator.
Cu 88,6% romanii reprezinta partea cea mai numeroasa a populatiei, factor care da, de altfel, caracterul national si unitar al statului, inscris in Constitutie. Recenta propunere a reprezentantilor etniei maghiare de a elimina sisintagma “stat national” n-a primit sustinerea necesara pentru a fi inscrisa intr-un proiect de modificare a Legii Fundamentale.
