Fotografia momentului pentru forţele politice
Deşi nu foarte convingător în opoziţie, PNL este numărul unu în intenţiile de vot, iar PSD, nu foarte convingător la guvernare, este în urma sa cu 10 procente.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ştefan Stoica, 06.04.2015, 13:01
La patru luni de la alegerile prezidenţiale câştigate de candidatul său, Klaus Iohannis, PNL este, graţie popularităţii acestuia, favoritul publicului. Un sondaj realizat de Agenţia de Rating Politic plasează PNL pe prima poziţie în intenţiile de vot, cu 44%, la 10 procente în faţa rivalilor de la PSD. Singura formaţiune care ar mai intra în Parlament ar fi UDMR, situat exact pe pragul de acces de 5%.
Fotografia politică a momentului arată o scenă simplificată, bipolară, cu un PNL, pe dreapta, ce trăieşte confortabil din succesul electoral al fostului lider şi un PSD slăbit după eşecul neaşteptat de la prezidenţiale, rămas la guvernare numai din cauza incapacităţii liberalilor de a coagula în jurul lor o nouă majoritate. Interesul românilor pentru alegerile parlamentare rămâne, pe de altă parte, scăzut şi este reflectat în absenteismul cronic la urne.
Faptul că două forţe politice deţin 75% din opţiunile de vot şi peste 90% din primari pare a fi rezultatul sistemului de vot uninominal introdus în 2008. Criticat pentru că a generat un legislativ supraponderal, cu aproape 600 de membri, fără a oferi, la schimb, măcar o timidă ameliorare calitativă a componenţei corpului de legiuitori, uninominalul a simplificat, fie şi numai în plan numeric, sistemul de partide.
O explicaţie rezidă – este de părere Agenţia de rating politic – şi în falimentul, cvasigeneral, al partidelor mici, percepute ca proiecte ratate şi uzate ale anilor ‘90 şi 2000 sau ca încercări recente, fără substanţă şi soliditate organizaţională, născute din ambiţiile personale ale unor lideri politici lipsiţi de anvergură. În următorul an şi jumătate, însă, lucrurile s-ar putea schimba. Există – susţine Agenţia de rating politic – două tendinţe concurente. Prima ar fi dată de apariţia unor noi forţe şi fragmentarea spectrului politic, chiar prin slăbirea parţială a celor doi mari poli, PNL şi PSD.
Cu alte cuvinte, este de aşteptat ca Parlamentul din 2016 să fie compus din mai mult decât PSD, PNL şi UDMR şi va fi stimulat iar jocul de coaliţii. Această tendinţă va fi susţinută de schimbarea sistemului electoral prin probabila revenire la votul proporţional pe liste, de păstrarea votului proporţional la Consiliile Locale şi judeţene şi de relaxarea condiţiilor de înfiinţare a partidelor, cu doar 3 membri şi fără condiţii de teritorialitate la început.
A doua tendinţă se va manifesta, anticipează autorii sondajului, în sens invers, datorită păstrării votului majoritar într-un singur tur la alegerile pentru primari, sistem care va împinge competiţia spre un joc în doi, PSD-PNL, plus, desigur, UDMR în zonele cu populaţie maghiară majoritară. Rezultatul general va fi compus: în alegerile locale din 2016 îşi vor conserva poziţiile dominante PSD şi PNL, ca principali actori politici, însă pe ansamblul anului 2016 va avea loc ascensiunea unor partide noi, reinventate din cele actuale sau grupări dizidente.
