Guvernul – despre creșterea taxelor și impozitelor
Executivul de la București a făcut o serie de precizări privind majorarea impozitelor şi taxelor pe proprietate care a stârnit nemulțumirea populației.
Leyla Cheamil, 12.01.2026, 12:03
Noul an a venit cu majorări de impozite și taxe pe proprietate – clădiri, terenuri şi autovehicule, ceea ce a generat o reacție negativă a populației față de aceste decizii ale Guvernului de la București. La nivel naţional, creșterile sunt, în medie, de 70-80% mai mari faţă de anul trecut. Or, în urma nemulțumirii cetățenilor, Guvernul a făcut o serie de precizări pentru a justifica aceste măsuri nepopulare.
Astfel, potrivit Executivului, gradul de încasare era redus şi impozitele nu erau actualizate cu rata inflaţiei, ceea ce a generat pierderi importante de venituri pentru autorităţile locale. Totodată, Guvernul a explicat că România era printre ţările cu cea mai mică pondere a veniturilor din impozitarea proprietăţilor din ţările europene: doar 0,55% din Produsul Intern Brut, faţă de 1,85% media Uniunii Europene.
Existau disproporţii majore ale impozitelor de la o localitate la alta, iar valoarea lor nu ţinea cont de valoarea de piaţă a clădirii în cazul persoanelor fizice. Peste o treime din impozite nu erau încasate, ceea ce a generat pierderi importante de venituri pentru autorităţile locale, inechităţi între contribuabili, lipsă de performanţă în administraţie şi creşterea sumelor transferate de la bugetul naţional către autorităţile locale – se mai arată într-un comunicat al Guvernului.
De altfel, reforma impozitării proprietăţii a fost asumată de România încă din perioada 2021-2022 prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) şi în toate negocierile cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului bugetar, precum şi prin Planul fiscal bugetar structural pe termen mediu. Este prevăzută, de asemenea, în angajamentul asumat de Guvernul României în decembrie 2024, aprobat în ianuarie 2025 de către Comisia Europeană.
În context, una din priorităţile Executivului pentru acest început de an o reprezintă reforma administraţiei, conform acordului din coaliţia de guvernare. Este prevăzută o reducere cu 10% a cheltuielilor în administraţia publică centrală și locală. Fiecare autoritate ar urma să decidă dacă reducerea se va face la nivelul posturilor sau al personalului.
La rândul lor, ministerele şi toate instituţiile centrale trebuie să definitiveze schema de reducere, pentru că, așa cum a anunțat premierul liberal Ilie Bolojan, Guvernul intenţionează să-şi asume răspunderea în Parlament pentru reforma administraţiei în această lună, într-o sesiune extraordinară a Legislativului. De adoptarea reformei administraţiei publice depinde şi construcţia bugetară pentru acest an, care, potrivit premierului, trebuie să se încadreze într-un deficit de 6,4%, conform angajamentelor asumate. Cifrele pentru anul trecut ale Ministerului de Finanțe arată o scădere cu 32.000 până în luna noiembrie a numărului de posturi ocupate în instituţiile şi autorităţile publice.
