Harta corupţiei
O Hartă a corupţiei locale, lansată, miercuri, de Coaliţia România Curată şi Societatea Academică, trasează zonele din România cel mai mult afectate de acest flagel.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Valentin Țigău, 16.04.2015, 12:51
Bucureştiul ar fi cel mai corupt oraş din România, potrivit unui studiu efectuat de Coaliţia România Curată şi Societatea Academică Română, studiu intitulat Harta corupţiei locale. Cercetările s-au concentrat pe patru arii: alocare de contracte publice, alocare de servicii către cetăţeni, alocări către fondul de rezervă şi favoritismul în materie de legislaţie.
În topul corupţilor, după Capitală, urmează judeţele Maramureş şi Bacău, la polul opus situându-se Sălajul, Mehedinţiul, Teleormanul, ambele din sud şi Botoşaniul, din nord-est. Harta a fost realizată pe baza datelor ultimilor cinci ani primite din partea Departamentului Naţional Anticorupţie. Din analiză, a rezultat că cei mai vulnerabili la corupţie sunt primarii, ceea ce nu a rămas fără efect, spune preşedintele Societăţii Academice din România, Alina Mungiu Pippidi: ‘Am găsit o asociaţie semnificativă între numărul de condamnări pe baza dosarelor instrumentate de DNA pe un judeţ şi participarea la vot. Lumea nu se duce la vot sau se duce din ce în ce mai puţin la vot în judeţele foarte corupte. De ce? Pentru că percepe că nu are de ales. Aceeaşi oameni politici se prezintă din partea feluritelor partide şi percepţia este că sunt toţi la fel de corupţi’.
Din ‘Harta corupţiei locale’ reiese că nu există judeţ în România în care să nu se fi semnalat şi judecat măcar un caz de corupţie, în ultimii ani. În acelaşi timp, studiul relevă că persoanele cu funcţii importante primesc mai mult pedepse cu suspendare decat pedepse cu executare, faţă de persoanele simple. Oricum, între 2010-2014, au fost condamnaţi, definitiv, 56 de primari şi viceprimari.
Cât priveşte demnitarii, DNA comunica, marţi, la o rundă de audieri în cadrul Parlamentului European pe tema corupţiei, ca a emis 12 cereri de încuviinţare a urmăririi penale faţă de miniştri şi foşti miniştri, din care una trimisă chiar Parlamentului European. Oficialii români erau îndemnaţi, cu acest prilej, să continue reformele în justiţie şi, după recentele progrese înregistrate în demantelarea corupţiei la nivel înalt, să se concentreze şi asupra corupţiei la nivelul eşaloanelor inferioare.
Organizaţia Transparency International constata, în ultimul său raport anual, că, la capitolul corupţie, România se situează între Italia şi Bulgaria. Percepţia este negativă şi în randul românilor. 76% dintre ei sunt de acord că, în România, corupţia este o problemă majoră, în timp ce, în ţările europene, doar 41% dintre cetăţeni cred că au probleme cu acest flagel.
