Imigraţia, necesitatea unei abordări globale
Primii imigranţi pe care România s-a angajat să-i primească la cererea UE vor sosi în ţară în noiembrie, numărul total urmând să depăşească 1.700.
Corina Cristea, 02.09.2015, 12:55
Peste 350
de mii de persoane şi-au riscat viaţa, în primele opt luni ale anului,
încercând să traverseze Marea Mediterană pentru a ajunge în Europa, iar aproape
2700 au murit în timpul acestor tentative, a precizat, în această săptămână,
Organizaţia Internaţională pentru Migraţie.
Majoritatea imigranţilor ajung în
Italia, pe vase care pleacă din Libia, şi în Grecia, de unde merg mai departe,
prin Balcanii de Vest, către vestul Europei. O parte provin din ţări aflate în
conflict, precum Siria şi Afganistan, şi au şanse mari să primească statut de
refugiaţi. O altă parte încearcă să ajungă în Europa din motive economice, iar
aceştia riscă să fie deportaţi în ţările de origine. Este tabloul mai mult
decât îngrijorător al unei realităţi căreia decidenţii de la Bruxelles se văd
nevoiţi să-i găsească o soluţie. O realitate care include drama sutelor de mii de oameni care riscă
totul pentru a scăpa din zone de conflict sau pentru a trăi decent. O realitate
care pune sub semnul întrebării aspecte ce ţin de spaţiul Schengen sau care a
generat scenarii potrivit cărora acest aflux ar fi de fapt o invazie musulmană
organizată spre inima Europei.
Cert este că valul de imigranţi a pus pe jar
ţările comunitare. Comisia
Europeană a anunţat că va face noi propuneri pentru combaterea reţelelor de
traficanţi de persoane şi pentru a rezolva problema relocării imigranţilor care
primesc statut de refugiaţi, iar ţările membre ale UE care îi primesc vor putea
accesa fonduri destinate acestora. Comisarul pentru politică regională, Corina
Creţu: Eu sunt convinsă că toate statele membre vor prezenta o analiză
foarte clară a modului în care sunt afectate de către acest val de migranţi,
dar, sigur, statele membre trebuie să facă solicitări dacă au nevoie de bani
europeni.
Problema imigranţilor este
şi una dintre principalele teme abordate în cadrul reuniunii anuale a diplomaţiei române,
de la Bucureşti. Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, este de părere că
migraţia constituie o provocare care trebuie să contureze un răspuns solidar şi
unitar: Cred că trebuie să găsim soluţii pentru tratarea problemei
migraţiei la sursa acesteia, inclusiv în ţările de origine. Nu este suficient
doar să luăm măsuri de genul împărţirii de cote pentru fiecare stat european.
Aici, sigur, dezbaterea este deschisă. Este important să tratăm sursa
problemelor, instabilitatea care există la nivelul vecinătăţii sudice,
combaterea terorismului, combaterea problemelor legate de statalitatea, să
spunem, slabă a unora dintre actorii din această regiune. Sunt provocări care
trebuie să îşi găsească răspuns în cadrul diverselor iniţiative şi acţiuni de
la nivelul UE.
Numărul migranţilor ce aleg să
tranziteze România în drumul lor spre vestul Europei ar putea creşte sensibil,
dar e puţin probabil ca România să devină ţară principală de destinaţie,
apreciază, pe de altă parte, Mircea Mocanu, şeful biroului Organizaţiei
Internaţionale pentru Migraţie la Bucureşti.
