Împrumut pentru Rep. Moldova
România aruncă un colac de salvare Republicii Moldova vecine, ameninţată, simultan, de colapsul economic şi de destabilizarea politică.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 01.10.2015, 13:05
Miercuri, la New York, în marja sesiunii anuale a
Adunării Generale a ONU, preşedintele României, Klaus Iohannis, a discutat cu
premierul Republicii Moldova, Valeriu
Streleţ, despre valorificarea asistenţei financiare acordate de Bucureşti
Chişinăului. Tot miercuri, a devenit
efectivă decizia
Executivului de la Bucureşti de a acorda statului vecin un împrumut
rambursabil, de 150 milioane de euro, pe o perioadă de cinci ani şi cu dobândă
modică.
Anunţat încă de săptămâna trecută, la şedinţa comună a celor două
guverne, memorandumul a fost aprobat, fiindcă, explica premierul Victor Ponta: Acolo e foarte mare nevoie de sprijinul nostru, proiect în care
trebuie să fim uniţi şi guvernarea şi opoziţia, pentru că e un proiect
realmente naţional.
Cu un patos neobişnuit, Ponta a adăugat că ‘‘ este
datoria noastră fundamentală, este un moment dificil şi, dacă nu îi ajutăm noi,
nu are cine să-i ajute în acest moment. Dacă nu îi ajutăm, ţara poate să ajungă
în situaţia în care forţele politice pro-ruse pun din nou stăpânire pe Moldova,
ca acum 70 de ani – trimitere la anexarea, în 1940, în urma unui ultimatum, de
către Moscova lui Stalin, a teritoriilor româneşti răsăritene pe care a fost
creată actuala republică.
Ultimele evenimente de la Chişinău par să-i dea,
măcar în parte, dreptate. Manifestaţia antiguvernamentală, organizată,
duminică, de socialiştii şi populiştii pro-moscoviţi, în opoziţie, a scos în
stradă 20 de mii de persoane şi a confiscat centrul oraşului, care, în ultimii
mai bine de 25 de ani, a fost spaţiul marilor adunări naţionale antisovietice
şi anticomuniste.
Opoziţia, care a preluat cu cinism protestele declanşate,
tocmai în numele valorilor ocicidentale, de societatea civilă, militează
deschis pentru o strângere a relaţiilor cu Moscova şi alăturarea Republicii
Moldova la Uniunea vamală dintre Rusia, Belarus şi Kazahstan.
De cealaltă parte
a baricadei, Guvernul tripartit, format de liberal-democraţi, democraţi şi
liberali, declarat pro-europeni, are o majoritate parlamentară fragilă, de doar
51 de procente, şi a fost dramatic discreditat după cel mai mare scandal
politico-financiar din istoria de un sfert de veac a republicii.
Banca centrală
a descoperit că trei instituţii financiare de la Chişinău, reprezentând
aproximativ o treime din activele bancare ale ţării, au acordat împrumuturi,
nicicând returnate, în valoare totală de 1 miliard de dolari, echivalentul a
15% din PIB. Tranzacţia a fost încheiată chiar înainte de alegerile
parlamentare de la sfârşitul lui noiembrie 2014, câştigate foarte strâns de
partidele proeuropene în faţa opoziţiei proruse, iar beneficiarii creditelor
n-au fost identificaţi până azi.
Pe fundalul protestelor, scrie analistul Nicu
Popescu, de la Institutul pentru Studii de Securitate al Uniunii Europene,
Republica Moldova se îndreaptă lent spre alegeri anticipate, fiindcă partidele
aflate la guvernare nu mai au nici viziunea şi nici energia de a schimba
radical situaţia.
