Înaintea alegerilor din Republica Moldova
Tensiuni politice fără precedent prefaţează alegerile parlamentare de duminică din Republica Moldova, ex-sovietică, majoritar românofonă.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 22.02.2019, 11:33
La mai bine de patru ani după ultimul scrutin legislativ, de la
sfârşitul lui 2014, Parlamentul de la Chişinău îşi va primeni componenţa. Alegerile
de duminică vor avea loc, în premieră, pe baza sistemului de vot mixt, în care
50 de deputaţi vor fi aleşi pe liste de partid, iar alţi 51 în circumscripţii
electorale uninominale, într-un singur tur de scrutin. Simultan cu alegerile, e
programat şi un referendum privind reducerea, în viitor, a numărului
deputaţilor de la 101 la 61, precum şi posibilitatea revocării acestora de
către cetăţeni. Autorităţile au deschis un număr record de secţii de votare
peste hotare, dar societatea civilă susţine că acestea vor fi insuficiente
pentru cei peste 800 de mii de cetăţeni cu drept de vot aflaţi în străinătate.
Ei însumează un sfert din numărul total de alegători şi vor fi reprezentanţi în
Parlament de doar trei deputaţi.
Ca de fiecare dată în republica creată pe o
parte a teritoriilor româneşti răsăritene anexate de fosta Uniune Sovietică, în
1940, în urma unui ultimatum, scrutinul va fi nu doar o alegere politică, ci şi
una geopolitică. Rezultatele sondajelor privind intenţiile de vot relevă că favoriti
sunt socialiştii filoruşi ai preşedintelui Igor Dodon, cu aproape 40% din
opţiuni, urmaţi de blocul ACUM, un cartel electoral al dreptei pro-europene, cu
circa 25 de procente, şi de Partidul Democrat, centru-stânga, viora-ntâi a
guvernului de coaliţie, declarat pro-occidental, cu 15. Relatările
corespondenţilor Radio România la Chişinău converg către ideea că niciodată
spiritele n-au fost aşa încinse la Chişinău ca în aceste ultime zile de
campanie electorală.
La dreapta, liderii ACUM, Maia Sandu şi Andrei Năstase, au
declarat că au suspiciuni că ar fi fost otrăviţi cu metale grele. Ei susţin că,
după ce s-au simţit rău, au făcut analize medicale din care a reieşit că în
sânge au o cantitate mare de metale grele, care nu aveau cum să apară natural.
Năstase a acuzat reprezentanţii guvernării că s-ar afla în spatele presupusei
tentative de otrăvire.
De la stânga, preşedintele Dodon şi-a îndemnat
susţinătorii să se pregătească pentru acţiuni de protest şi a acuzat guvernarea
PD că ar pregăti aşa-zise măsuri extreme împotriva sa şi a socialiştilor. După
o întrevedere cu Dodon, ambasadorul Statelor Unite, Dereck Hogan, i-a
atenţionat, de altfel, pe cetăţenii americani despre riscul unor dezordini în
masă după alegeri. În numele României vecine, ambasadorul de la Chişinău,
Daniel Ioniţă, a repetat că Republica Moldova ‘a fost, este şi va fi o prioritate
de prim rang a politicii externe’ a Bucureştiului. O prioritate tot mai dificil
de gestionat, recunosc, cu jumătate de gură, responsabilii politici români şi
acuză, fără menajamente, analiştii. Aceştia amintesc că acum cinci ani
Chişinăul era premiantul Parteneriatului Estic şi semna cu Bruxellesul acorduri
de asociere şi de liber schimb, iar azi situaţia din republică e mai departe ca
oricând de normele şi exigenţele europene.
