Înaintea alegerilor parlamentare

Campania electorală pentru alegerile parlamentare din România este pe ultima sută de metri.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Corina Cristea, 03.12.2020, 12:10

Românii cu drept de vot sunt chemați,
la finalul săptămânii, din nou la urne, de data aceasta pentru a alege membrii
Parlamentului de la București. Sunt 136 de mandate de senator și 329 de
deputat, pentru care candidează peste 7000 de persoane – cu aproape 10 procente
mai mult decât la precedentele alegeri parlamentare.

O hartă a candidaților la
acest scrutin, realizată de EFOR, arată că cei mai mulți candidați pe listele
electorale, 641, are Partidul Mișcarea Populară, înființat de fostul președinte
Traian Băsescu. Urmează, în ordine descrescătoare, partidul aflat la guvernare
– PNL (640), Pro România (639), condus de fostul premier social-democrat Victor
Ponta, și PSD (631), principalul partid de opoziție. USR-PLUS, singura alianță
la aceste alegeri, are 616 candidați. Pe liste se regăsesc și foarte multe
persoane care candidează din partea Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) -
unul dintre partidele relativ noi pe scena politică românească, a Partidului
Ecologist Român sau a UDMR, dar și 43 de candidați independenți.

Este al doilea rând de alegeri din acest an în România,
după localele din 27 septembrie, și, la fel ca și atunci, atât pentru campania
electorală, cât și pentru modul de exercitare a votului au fost stabilite
reguli de desfășurare în acord cu situația generată de epidemia de coronavirus.
În condițiile limitării numărului de participanți la întrunirile electorale la
doar câteva zeci de persoane – întruniri permise, de altfel, doar cu
respectarea unor condiții sanitare stricte, s-a mizat mult pe componenta
digitală în timpul acestei campanii, mediul online fiind un vector important de
transmitere a mesajelor electorale. Pentru acțiunile desfăşurate pe stradă,
numărul persoanelor care se deplasează în grup a fost limitat la maximum 6, în
timp ce pentru acţiunile din uşă în uşă, s-a stabilit ca echipele să fie
formate din cel mult 2 persoane.

A rezultat o campanie electorală atipică, la
finalul căreia va urma un scrutin important, cu miză politică foarte mare
pentru toți cei care candidează. Liberalii, care guvernează de mai bine de un
an, speră ca acest scrutin să schimbe raportul de forțe din Parlament, dominat
în ultimii patru ani de un PSD care le-a fost ostil, și să poată construi o
majoritate. La un rezultat bun aspiră, firesc, și social-democrații, marii
câștigători ai parlamentarelor din 2016, dar care au fost scoși de la
guvernare, anul trecut, printr-o moțiune de cenzură. Dar și Alianţa USR-PLUS, a
cărei încredere într-un rezultat bun este motivată inclusiv de voturile
obținute la locale.

În ce priveşte diaspora, reamintim că aceasta va fi
reprezentată în viitorul legislativ de 4 deputaţi şi doi senatori. În
străinătate, peste 39 de mii de români au depus cereri de înregistrare pentru
votul prin corespondenţă la aceste alegeri, cele mai multe venind de la românii
din Marea Britanie, Germania, Italia, Spania şi Franţa. Pentru diaspora,
secţiile de votare vor fi deschise două zile, pe 5 şi 6 decembrie. În ţară,
votul va avea loc exclusiv duminică, 6 decembrie.