Incertitudini la Chişinău
În Republica Moldova, Guvernul declarat pro-european se sprijină pe o majoritate parlamentară tot mai fragilă, ce nu-i mai poate garanta supravieţuirea la moţiunea de cenzură depusă de opoziţia filrorusă de stânga.
Bogdan Matei, 23.10.2015, 13:10
Comentatorii vieţii politice de la Chişinău acuză o tot mai acută
senzaţie de sfârşit de epocă. La şase ani după ce-a venit la putere, pe fondul
manifestaţiilor de stradă care-au pus capăt lungii guvernări comuniste filoruse
dintre 2001 şi 2009, alianţa guvernamentală tripartită, declarat
pro-occidentală, e mai dezbinată ca oricând. Nimic nu pare să-i mai ţină
împreună pe liberal-democraţi, democraţi şi liberali.
Grav decredibilizată de
scandalurile de corupţie la vârf şi de degradarea galopantă a nivelului de
trai, într-un stat şi aşa calificat drept cel mai sărac din Europa în multe
clasamente de specialitate, Puterea e acum obligată să treacă şi testul unei moţiuni
de cenzură depuse de opoziţia de stânga. 42 de deputaţi socialişti şi comunişti
cer demiterea premierului liberal-democrat Valeriu Streleţ, acuzat că-l apără
pe fostul său şef de partid, Vlad Filat, reţinut pentru corupţie, şi că e el
însuşi implicat în afaceri tulburi.
Liderul socialist Igor Dodon, unul dintre
favoriţii Kremlinului, doreşte şi plecarea preşedintelui Nicolae Timofti şi
organizarea de alegeri anticipate, care să primenească administraţia de sus
până jos.
Fostul şef comunist al statului, Vladimir Voronin, propune, în
schimb, formarea unui guvern de tehnocraţi, susţinut de o majoritate
parlamentară largă, dar fără participarea Partidului Liberal Democrat al lui
Streleţ şi Filat.
Ca să treacă, obţinând jumătate plus unu din sufragiile celor
101 aleşi, moţiunea mai are nevoie de încă nouă voturi. Or, deja, după
arestarea lui Filat, constată corespondenţii Radio România la Chişinău,
neînţelegerile din cadrul alianţei guvernamentale, intitulate pentru Integrare
Europeană, au devenit tot mai vizibile, iar democraţii şi liberalii, partenerii
PLDM, au început să voteze punctual în Parlament alături de socialişti şi de
comunişti.
Mai mult, speakerul Legislativului, democratul Andrian Candu, a
anunţat că partidul său va decide săptămâna viitoare viitoare dacă susţine sau
nu moţiunea de cenzură împotriva Guvernului din care face parte. Prilej pentru
mass-media să amintească trecutul comunist al unor figuri exponenţiale din
partid, ca Marian Lupu sau Dumitru Diacov – cel din urmă acuzat frecvent şi de
apartenenţă la serviciile secrete sovietice -, sau conexiunile mafiote ale
oligarhului Vlad Plahotniuc, considerat liderul de facto al PD.
Învestit în
funcţie în vară, premierul Streleţ califică moţiunea contra Cabinetului său o
încercare de a destabiliza politic şi economic Republica Moldova şi de a o
deturna de la traseul european.
Prima îngrijorată de degradarea situaţiei din
statul vecin, căruia tocmai i-a acordat un credit de 150 milioane de euro,
România a avertizat, prin vocea premierului Victor Ponta, că va continua să susţină Chişinăul doar
dacă la guvernare se va afla o coaliţie pro-occidentală. Ruperea alianţei, mai
avertizează şeful Guvernului român, ar crea o situaţie de care ar profita
Federaţia Rusă.
