Îngrijorări privind scumpirea alimentelor
Pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, prețurile la alimente continuă să crească în România.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Mihai Pelin, 17.04.2026, 11:33
În România, ritmul scumpirilor s-a accelerat în luna martie, potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică. România este, în continuare, ţara cu cea mai ridicată inflaţie din UE, care a crescut la 9,87% în martie, în condiţiile în care s-au scumpit şi serviciile (11,05%), şi mărfurile nealimentare (10,89%), și cele alimentare (7,67%). Este a opta lună consecutiv în care inflaţia anuală se menţine la peste 9%, după o perioadă în care a scăzut uşor. În medie, unele preţuri au urcat ușor față de luna februarie, dar alte categorii au înregistrat creşteri semnificative. Cea mai rapidă a fost la combustibili, pe fondul războiului din Iran, cu aproximativ 6,5%. Și la alimente scumpirile sunt vizibile, mai ales la produsele de bază: zahărul – 11%, laptele – 9%, carnea de pasăre – aproape 8%, uleiul – peste 7% şi brânza – peste 6%.
Analiştii estimează că tendinţa de creşterea va continua cel puţin până la mijlocul anului. Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară, a precizat că România trece printr-o periaodă foarte grea atât pentru industrie, cât și pentru consumatori. De ce?
Dragoş Frumosu: „Pentru că preţurile au crescut şi efectele negative ale creşterilor de preţ acţionează asupra ambelor părţi şi asupra producătorului, procesatorului, pentru că scad vânzările pe fondul puterii de cumpărare scăzute şi atunci urmează pierderi, încercând să nu mărească preţurile decât în momentul în care ajung sub linia de profit, să zic aşa, deci când ajung la zero este logic că încep să recalculeze, motiv pentru care creşterile apar în procente diferite şi la momente diferite asupra consumatorului, pentru că, aşa cum spuneam, puterea de cumpărare este foarte scăzută şi atunci oamenii sunt nevoiţi să cumpere alimente mai scumpe, să reducă cantitatea de cumpărături şi, nu în ultimul rând, problema de care, sincer să fiu, mie îmi este teamă, să se îndrepte către produse mai ieftine, dar de o calitate mai proastă.”
Dragos Frumosu a mai explicat că unii producători rezistă încă pe piaţă, dar că sunt foarte mulţi de nivel mic, mediu și mijlociu care nu au făcut față impactului şi mulţi dintre ei şi-au închis afacerile. Iar aceasta înseamnă pierderi şi pentru bugetul statului, a mai spus el. Să amintim că Banca Naţională a României a revizuit în creştere, la 3,9%, de la 3,7% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul anului 2026. De asemenea, a anunțat că aceasta va urca până în luna iunie la valori mai ridicate decât cele previzionate, în principal ca urmare a influenţelor anticipate să decurgă din scumpirea combustibililor, pe fondul măririi considerabile a cotaţiilor petrolului şi gazelor naturale în contextul războiului din Orientul Mijlociu. Pe de altă parte, Banca Mondială şi-a revizuit în scădere, în mod semnificativ, estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, până la 0,7%, de la 1,4% cât estimase anterior.
