Întâlnire crucială la Vilnius
Lituania găzduieşte un summit NATO considerat crucial pentru securitatea lumii libere.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 11.07.2023, 12:25
Întărirea, pe termen lung, a posturii aliate pe flancul estic este miza principală a participării preşedintelui României, Klaus Iohannis, la summitul NATO din capitala lituaniană, Vilnius. El vrea, de asemenea, să reitereze susţinerea robustă a României pentru Ucraina vecină, invadată de trupele ruse, inclusiv în ceea ce priveşte concretizarea aderării sale la NATO, precum şi pentru partenerii cei mai vulnerabili ai Alianţei, în special Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă).
Şeful statului român mai doreşte reflectarea în documentele şi deciziile aliate ce vor fi adoptate a importanţei regiunii Mării Negre pentru securitatea euroatlantică.
Înainte de summit, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat că se aşteaptă ca majoritatea aliaţilor să-şi anunţe angajamentul pentru creşterea bugetelor de apărare la peste două procente din Produsul Intern Brut, începând cu 2024. Doar 11 state membre au îndeplinit această solicitare încă de anul acesta, între care şi România.
Potrivit analiştilor, dincolo de dosarul ucrainean, reuniunea nord-atlantică va fi marcată de anunţul admiterii Suediei în NATO. În ajun, secretarul general Stoltenberg a afirmat că preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a fost de acord să sprijine aderarea regatului scandinav, căreia i s-a opus luni în şir. Stoltenberg a descris ziua drept una istorică. Întrebat şi despre opoziţia Ungariei faţă de aderarea Suediei, Stoltenberg a spus că problema e rezolvată, fiindcă autorităţile de la Budapesta i-ar fi comunicat că nu vor să fie ultimele care ratifică protocolul. Practic, în acest moment, toate 31 de state membre ale NATO vor ca Suedia să se alăture Alianței, la fel ca Finlanda vecină, admisă pe 4 aprilie.
După declanșarea invaziei rusești din Ucraina, pe 24 februarie 2022, cele două țări scandinave au renunțat la neutralitatea strictă, menținută vreme de decenii, și au optat pentru aderarea la NATO. Turcia a dat undă verde Finlandei, dar a blocat candidatura Suediei, pe care o acuza că găzduiește militanți kurzi, calificați de Ankara drept teroriști.
Preşedintele Erdogan ar fi fi vrut să condiţioneze admiterea Suediei de negocierile privind accesul ţării sale în Uniunea Europeană. Turcia şi-a depus candidatura la Comunitatea Economică Europeană, precursoarea actualelor structuri comunitare, în 1987 şi la Uniune în 1999. Negocierile de aderare au început în 2005 și, de atunci, Bruxellesul n-a obosit să repete că Ankara nu îndeplinește criteriile de admitere.
Admiterea în NATO şi, respectiv, în Uniune sunt două procese care nu au de-a face unul cu celălalt – a repetat, luni, purtătoarea de cuvânt a executivului comunitar, românca Dana Spinanţ. Ultima comunicare pe această temă a Comisiei datează de anul trecut şi afirmă că: Uniunea Europeană are preocupări serioase în legătură cu deteriorarea continuă a democraţiei, a statului de drept, a drepturilor fundamentale şi a independenţei sistemului judiciar în Turcia.
