Învestirea aleşilor locali
Primarii, consilierii locali şi judeţeni aleşi la scrutinul de pe 5 iunie au depus, joi, jurământul şi şi-au inaugurat mandatele pe baza cărora vor conduce timp de patru ani administraţia locală din România.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 24.06.2016, 13:25
După
alegerile locale de la începutul lunii, partidele au negociat intens, la centru
şi în teritoriu, crearea unor majorităţi în consiliile municipale, comunale şi
judeţene. Liderul social-democrat, Liviu Dragnea, spune că partidul său ar urma
să domine, secondat de partenerii-juniori ALDE şi UNPR, aproape 30 din cele 41 de
judeţe.
Harta post-electorală, dominată de roşul social-democrat, reflectă, de
fapt, rezultatele de la urne. În consiliile locale, PSD a obţinut 41,39%, PNL -
32,8 şi ALDE – 6,22%, iar in consiliile judeţene se păstrează aceeaşi ierarhie.
Din 3.184 de posturi de primari de oraşe şi comune, social-democraţii şi-au
adjudecat 1.677. Ei sunt urmaţi de PNL, cu 1.081 mandate, UDMR, cu 195, şi
ALDE, cu 64.
Deşi calificaţi frecvent drept cei mai exigenţi şi sofisticaţi
alegători, cu opţiuni predominant de dreapta, bucureştenii înşişi au optat, în
premieră, pentru un primar femeie şi membru PSD, în persoana senatoarei
Gabriela Vrânceanu-Firea (43 de ani). O fostă jurnalistă controversată, intrată
în politică acum nici patru ani, ea a fost, potrivit analiştilor, locomotiva
care a tractat întregul partid şi a oferit PSD şi toate cele şase primării ale
sectoarelor Capitalei.
Dar prezenţa la vot în Bucureşti a fost de numai 33%,
mult sub media naţională de 48 de procente. Mai mult, edilii au fost aleşi într-un
singur tur de scrutin, câştigător fiind candidatul care a obţinut majoritatea
simplă a voturilor exprimate. Măsura a fost criticată de societatea civilă şi
de presă, care afirmă că, în condiţiile unei prezenţe reduse la urne, viitorii
primari vor suferi la capitolul legitimitate. Comentatorii mai spun că s-a ratat
şi şansa de a primeni o administratie locală grav discreditată de nenumărate
scandaluri de corupţie. Numai anul trecut, au fost trimişi în judecată 14
primari de municipii, nouă preşedinţi de consilii judeţene şi un prefect.
La
Bucureşti, au fost reţinuţi de procurorii anticorupţie primarul general şi
patru din cei şase primari de sector aleşi acum patru ani. Caz halucinant
pentru mulţi, la Baia Mare, edilul Cătălin Cherecheş a fost, din
nou, alesul a două treimi din electorat în timp ce era în arest, pentru fapte
de corupţie. Primarul proaspăt reales al
Devei, Mircia Muntean, a primit, la câteva zile după scrutin, o
condamnare de şase ani de închisoare cu executare. La Râmnicu-Vâlcea,
instanţa a invalidat noul mandat al edilului Mircea Gutău, care, în prelungirea
unei condamnări penale, pierduse şi dreptul de fi ales.
Test important pentru
alegerile legislative din toamnă, localele indică, potrivit cercetărilor
sociologice, că PSD şi PNL îşi vor disputa, în continuare, supremaţia politică
în România. Surpriza la parlamentare ar putea fi, însă, furnizată de formaţiunile
noi, create de activişti civici, precum Uniunea Salvaţi Bucureştiul, un ONG
abia transformat în partid şi care a devenit a doua forţă politică în Capitală.
