Investitori şi beneficii
În România, afacerile cu produse petroliere se dovedesc extrem de profitabile. Numărul unu pe piaţa autohtonă, Petrom a raportat un profit record în 2013.
Florentin Căpitănescu, 20.02.2014, 12:05
Asupra multora dintre privatizările făcute în România post-comunistă planează, încă, suspiciuni, mai mult sau mai puţin întemeiate. Acestea au revenit în cazul Petrom – cea mai importantă companie românească în domeniul exploatării şi distribuţiei produselor petroliere – care, în 2004, a fost preluată, ca acţionar majoritar, de cunoscutul grup austriac OMV, pentru circa 700 de milioane de euro. La acea vreme, tranzacţia a trezit interesul presei şi a ridicat sprâncenele analiştilor economici, care considerau că obiectul privatizarii a fost cu mult subevaluat, ceea ce, de-a lungul timpului, a fost o practică obişnuită în aşa-numitele “mari privatizări”.
La 10 ani de atunci, după, ce-i drept, investiţii solide făcute de grupul austriac, Petrom a devenit cea mai profitabilă companie care activează în România, indiferent de aria de activitate. Profitul raportat în 2013 a fost de aproape 1,1 miliarde de euro, sumă care, printr-o simplă comparaţie, este de 1,5 ori mai mare ca preţul de achiziţie.
De succesul companiei a beneficiat, din plin, Statul român, în a cărui visterie au intrat 2,3 miliarde de euro, ce reprezintă taxe şi dividende. De asemenea, brandul românesc a produs aproape 40% din profitul total pe care austriecii l-au oţinut în 2013.
Pentru anul acesta, Petrom – un important jucător regional, graţie vastei sale reţele de benzinării, ce nu acoperă doar teritoriul României, ci şi pe cele ale vecinelor Rep.Modova, Bulgaria şi Serbia – estimează o scădere a vânzărilor sale. Principala cauză a pasului înapoi, crede conducerea Petrom, va fi suplimentarea accizei pe carburant cu 7 eurocenti per litru, măsură pe care Executivul de la Bucureşti vrea s-o aplice de la 1 aprilie.
În 2014, nu doar o companie mare, cum este Petrom, întrevede piedici în realizarea unui profit consistent. Reprezentanţii întreprinderilor mici şi mijlocii cer guvernului amânarea impozitului pe construcţiile speciale, cunoscut şi ca ”Taxa pe stâlp”, ce a intrat în vigoare de la începutul anului.
Nouă din zece IMM-uri se tem că taxa le va prabuşi profiturile şi că, în genere, România ar putea pierde investiţii în defavoarea statelor din zonă, care nu impun o astfel de obligaţie. Taxa este nepotrivită, spun reprezentanţii IMM-urilor, în condiţiile în care ar fi impozitate şi contrucţii extrem de importante – în agricultură, de exemplu, sistemele de irigaţii sau spaţiile de depozitare.
