Legea educaţiei, în dezbatere
Învăţământul românesc se pregăteşte de noi schimbări.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 15.07.2022, 11:40
În 32 de ani de post-comunism românesc, n-a existat domeniu mai
supus schimbărilor, adesea bulversante, decât Educaţia. Cronica instabilitate
politică a făcut ca la conducerea ministerului de resort să se perinde o
sumedenie de personaje, toate dornice să inoveze şi să-şi asigure, astfel,
posteritatea. Cum n-au rezistat prea mult în funcţie, tot ce-au reuşit, în
general, a fost anularea reformelor promovate de predecesori. După trei decenii
de continuă inovare, rezultatele sunt vizibile. Elevi şi părinţi, deopotrivă,
acuză confuzia pe care o produce schimbarea regulilor în timpul jocului. Românii
care pot preferă să-şi trimită copiii să studieze în străinătate. Cei mai
străluciţi absolvenţi autohtoni aleg, la rându-le, să plece din ţară. Învăţământul tehnic nu mai produce mare lucru, astfel că e tot mai greu să
găseşti un instalator sau un mecanic auto priceput.
Din cauza stresului şi a
salariilor mici, nici profesia de dascăl nu mai atrage, astfel că, mai ales la
ţară şi în oraşele mici, la catedră sunt tot mai numeroşi suplinitorii. Deşi
cifrele nu sunt întotdeauna concordante, studiile de specialitate atestă,
toate, o rată mare de analfabetism funcţional printre absolvenţii şcolii
româneşti.
În mijlocul acestui peisaj dezolant, actualul ministru al Educaţiei
în guvernul PSD-PNL-UDMR, liberalul Sorin Cîmpeanu, anunţă, la rândul său,
schimbări însemnate în domeniu, despre care afirmă că sunt în măsură să
amelioreze starea de lucruri. Astfel, pentru a-şi tria elevii, colegiile naţionale
– titulatură acordată celor mai bune licee din ţară – vor putea organiza propriile
examene de admitere pentru ocuparea a 90% din numărul de locuri. Restul vor
rămâne pentru a putea fi ocupate în urma evaluării naţionale – testul pe care,
şi în prezent, trebuie să-l treacă absolvenţii primelor opt clase.
În plus, din
2024, pentru admiterea la liceu nu va mai conta media obţinută în şcoala
generală, despre care ministrul spune că, din păcate, şi-au pierdut
relevanţa. Şi la examenul de bacalaureat apar modificări. Proba scrisă
facultativă, specifică domeniului sau profilului şi specializării, nu va mai condiţiona
promovarea examenului. Şi debutul în profesia didactică va fi complet schimbat
– a anunţat ministrul Educaţiei. Potrivit acestuia, va exista o perioadă de
stagiatură de un an, care va fi parcursă sub îndrumarea unui mentor, şi va fi
modificat modul de organizare a titularizării în învăţământ.
Noile proiecte ale
legilor educaţiei vor fi în consultare publică mai bine de o lună, până pe 17
august. Iar comentatorii spun că, asemenea multor iniţiative legislative
plecate de la Guvern, şi acestea e foarte probabil să sufere modificări
însemnate.
