Legea pensiilor speciale, readoptată
Camera Deputaţilor de la Bucureşti a adoptat, ca for decizional, legea pensiilor speciale, într-o formă modificat potrivit exigenţelor Curţii Constituţionale.
Ştefan Stoica, 17.10.2023, 11:59
Majoritatea
social-liberală din Camera Deputaţilor de la Bucureşti a reuşit să-şi impună
punctul de vedere şi să adopte noua formă a legii pensiilor speciale,
modificată pentru a satisface rigorile cerute de Curtea Constituţională. Din
textul variantei iniţiale a legii au fost reexaminate doar prevederile
referitoare la pensiile magistraţilor, potrivit solicitărilor formulate de
judecătorii CCR, iar faţă de forma adoptată de Senat deputaţii au introdus doar
amendamente de tehnică legislativă.
PSD şi PNL au respins, practic, toate amendamentele
propuse de formaţiunile de opoziţie, indiferent de culoarea lor politică. USR,
AUR şi UDMR au criticat vehement proiectul, pe motiv că ar menţine, de fapt, cuantumul
mare, pe alocuri indecent, al pensiilor de care beneficiază magistraţii şi alte
categorii de bugetari şi ar ignora, în continuare, principiul
contributivităţii, pe care se bazează pensiile obişnuite.
Uniunea Salvaţia
România acuză, în plus, că au fost introduse sporuri nepermanente, în folosul
clientelei de partid, iar UDMR aminteşte că propunerea sa privind o impozitare
drastică a tuturor veniturilor care depăşesc indemnizaţia preşedintelui a căzut.
În replică, social-democraţii spun că legea respectă atât deciziile Curţii
Contituţionale cât şi solicitările Comisiei Europene, ceea ce va permite
României să acceseze cele 2,8 miliarde de euro alocate acestui capitol în
Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
Liberalii susţin, la rândul lor, că
amendamentele opoziţiei nu respectau decizia CCR. Ei recunosc că pensiile
spciale sunt menţinute, dar subliniază că proiectul ia totuşi în calcul,
parţial, contribuţia din perioada activă şi introduce un prag de impozitare
pentru pensiile speciale, măsuri care reduc din cuantumul acestora.
Potrivit
legii adoptate de Camera Deputaţilor ca for decizional, magistraţii se pot
retrage din activitate la împlinirea vârstei de 60 de ani, cu o pensie de
serviciu care reprezintă 80% din media indemnizaţiilor brute lunare şi a
sporurilor avute în ultimii 4 ani înainte de pensionare. Legea stabileşte că de
anul viitor se pot pensiona judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de
la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum
şi personalul de specialitate juridică, dacă au o vechime în funcţie de 25 de
ani şi cel puţin vârsta de 47 de ani şi patru luni. Vârsta de pensionare va
creşte apoi anual cu câte patru luni, până când magistraţii vor împlini 60 de
ani. De asemenea, pensiile de serviciu nu vor fi mai mari decât venitul net din
ultima lună de activitate, iar pragul de impozitare creşte etapizat, până la
20%.
