Legi mai aspre, în dezbaterea Parlamentului
Autorii unor infracţiuni deosebit de grave nu vor mai putea scăpa de executarea pedepselor, iar acestea vor fi înăsprite
Ştefan Stoica, 21.05.2024, 11:44
În România, proiectul de monitorizare electronică pentru ordinele de protecţie ar urma să fie extins la nivel naţional încă de la 1 octombrie, cu trei luni mai devreme decât era planificat. Ministerul de Interne intenţionează ca de la aceeaşi dată să aplice sistemul de supraveghere şi în cazul persoanelor plasate sub control judiciar sau în arest la domiciliu, cu doi ani mai devreme decât era programat.
Pe de altă parte, legislativul de la Bucureşti lucrează în direcţia înăspririi pedepselor în cazul unor infracţiuni foarte grave. După ce a eliminat posibilitatea ca şoferii care au consumat alcool sau stupefiante şi au provocat accidente rutiere mortale să scape doar cu suspendarea pedepsei cu închisoarea, nici condamnările pentru traficul de persoane, sclavie ori pornografie infantilă nu vor mai putea fi date cu suspendare. Este una din modificările legislaţiei în domeniu, care aşteaptă votul decizional al Camerei Deputaţilor. Noile reglementări prevăd şi o majorare a pedepselor pentru aceste infracţiuni. Astfel, pentru sclavie, pornografie infantilă şi trafic de persoane, pedeapsa cu închisoarea poate ajunge până la 12 ani, iar dacă sunt implicaţi minori până la 20 de ani.
Deputaţii dezbat şi proiectul de lege prin care sunt introduse noi elemente de siguranţă în Registrul Naţional Automatizat cu privire la persoanele care au comis infracţiuni sexuale. Astfel, se instituie obligativitatea ca cei înscrişi în registrul infractorilor sexuali să notifice periodic autorităţile privind locul de muncă. Totodată, structurile specializate din poliţie trebuie să anunţe imediat angajatorii din sistemul de învăţământ, sănătate sau protecţie socială, precum şi orice instituţie a cărei activitate presupune contactul direct cu copiii sau persoane în vârstă.
O altă prevedere stipulează că raporturile de muncă sau voluntariat încetează imediat în momentul înscrierii în registru, dacă persoana respectivă lucrează în domenii care presupun contacte cu copii sau cu persoane vulnerabile. Amintim că Guvernul a lansat Strategia Naţională Împotriva Traficului de Persoane, document care stabileşte mecanismele coordonate, la nivel naţional şi internaţional, menite să reducă amploarea fenomenului. România a căpătat o tristă notorietate, fiind recunoscută de aproape două decenii ca unul dintre statele-sursă pentru victimele exploatate în Europa.
Anual, 500 de români sunt identificaţi drept victime, însă cifra reală poate fi mai mare, deoarece traficul de persoane este o infracţiune dificil de identificat în mod direct. Anul trecut am convins 451 de victime ale traficului de persoane să ne ceară ajutorul, dar este nevoie de mai mult, pentru că marii aliaţi ai traficanţilor sunt frica şi tăcerea, a declarat directoarea adjunctă a Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane, Maria Cristina Stepanescu.
