Legile Justiţiei trec din nou de Parlament
În ciuda protestelor Opoziției parlamentare, Legislativul de la București votează Legile Justiţiei, care ajung, acum, la preşedintele României, Klaus Iohannis, pentru promulgare.
Mihai Pelin, 27.03.2018, 12:02
Corectate
după recentele decizii ale Curţii Constituţionale, Legile Justiţiei privind statutul
magistraţilor, organizarea judiciară, respectiv funcţionarea CSM au fost
adoptate de Senatul de la București,
care este for decizional în acest caz. Ele nu au suferit modificări de
fond faţă de cele adoptate, anterior, şi de Camera Deputaţilor, în consecinţă majoritatea de stânga PSD-ALDE a trecut pachetul legislativ prin
Parlament cu o rapiditate demnă de invidiat și fără a întâmpina mari probleme. Printre
cele mai importante schimbări se numără excluderea preşedintelui României din
procedura de numire a conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, rolul
fiind preluat de CSM. Totodată, a fost redefinită eroarea judiciară comisă de
magistraţi în exercitarea funcţiei, cu precizarea că Ministerul de Finanţe va
sesiza Inspecţia Judiciară pentru a verifica dacă eroarea a fost cauzată de un
procuror sau de un judecător cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.
Opoziţia a
susţinut că aceste Legi creează controverse, iar modificările aduse lasă loc
abuzurilor şi pun sub semul întrebării independenţa Justiţiei. De aceea, senatorii
PNL, USR şi PMP au votat împotrivă, acuzând din nou rapiditatea dezbaterilor, dar şi timpul insuficient
alocat discuţiilor. Amendamentele lor au fost respinse, însă liberalii vor
ataca, din nou, la Curtea Constituţională reexaminările celor trei Legi ale Justiţiei,
după cum a anunţat deputatul PNL, Ioan Cupşa. Au fost modificate
în această procedură de reexaminare texte care nu au fost declarate neconstituţionale
de către Curte şi care nu sunt într-o legătură directă, funcţională cu
celelalte texte şi drept urmare încalcă alte decizii ale Curţii
Constituţionale, precum şi practica în materie
În timpul dezbaterilor din
plen, senatorul PSD, Şerban Nicolae, a contra-argumentat că peste 90% din
textele adoptate provin de la asociaţiile de magistraţi. În opinia sa, Legile
au fost elaborate cu profesionalism şi bună credinţă. Şerban Nicolae Nici până astăzi, nimeni, nici de la Bruxelles, nici de la Bucureşti,
nici din orice alt colţ al lumii nu a putut să facă dovada care anume text din
propunerea legislativă, din forma adoptată de Parlament cu prilejul primei
dezbateri sau în Camera Deputaţilor, după reexaminarea cerută de decizia Curţii
Constituţionale, ar pune sub control politic, ar afecta indepedenţa în vreun
fel a sistemului judiciar din România. Explicaţia este foarte simplă: nu a
putut identifica nimeni un text, pentru că el nu există.
După votul din
Senat, Legile Justiţiei reexaminate vor merge la preşedintele României, Klaus
Iohannis, pentru promulgare. Unele din modificările aduse, iniţial, acestora, au
generat ample proteste de stradă şi critici din partea unora din magistraţi.
