Limba română câștigă, din nou, la Chișinău
Curtea Constituţională de la Chişinău a decis menţinerea sintagmei "limba română" în legislaţia Republicii Moldova.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Roxana Vasile, 12.03.2024, 11:55
Un număr record de aproape 13 mii de persoane s-au înscris – pentru cele circa 5.000 de locuri disponibile – în cadrul Programului naţional de studiere a limbii române, ediţia 2024, destinat adulţilor din Republica Moldova care vor să îşi perfecţioneze cunoştinţele sau să studieze limba română de la zero. Cele mai multe cereri au fost depuse de persoane care locuiesc în capitala Chişinău, în regiunea autonomă Găgăuzia din sud-vestul Republicii, în orașul Bălţi şi în capitala Tiraspol a autoproclamatei regiuni separatiste rusofone transnistrene. Potrivit unui comunicat al Ministerului moldovean al Educaţiei, persoanele înscrise activează în educaţie, economie, medicină, administraţie publică centrală şi locală, arte şi justiţie. Cursurile de limba română sunt gratuite şi vor fi organizate în perioada martie-decembrie, la final participanţii urmând să obţină un certificat cu indicarea nivelului de competenţă lingvistică de cunoaştere a limbii române.
Aceasta, în contextul mai larg al deciziei de luni a Curții Constituționale de la Chișinău, care a decis menţinerea sintagmei „limba română” în legislaţia Republicii Moldova, inclusiv în Legea fundamentală. Magistraţii au respins, astfel, sesizarea depusă, anul trecut, de un grup de deputaţi socialişti şi comunişti, după ce Parlamentul Republicii Moldova a pus în aplicare o decizie a Curţii din 2013 privind denumirea corectă a limbii oficiale.
Preşedintele Curţii Constituţionale de la Chișinău, Domnica Manole: „Având în vedere faptul că actele Curţii Constituţionale nu pot fi contestate, sunt definitive şi, indiferent de natura lor, îşi produc efectele pe care Constituţia le conferă, Curtea a considerat vădit inadmisibilă sesizarea în partea referitoare la modificarea denumirii limbii de stat ca limbă română în actele normative adoptate de Parlament.”
Negând evidența, autoritățile moldovene pro-ruse care au guvernat Republica în trecut au încercat să evite denumirea corectă a limbii vorbite de către cetățeni, folosind sintagme precum „limbă moldovenească”, „limbă oficială”, „limbă maternă” ori, simplu, „limba noastră”. Oricare din ele, numai „limba română”, nu! 10 ani de la decizia Curţii Constituţionale, care a stabilit că denumirea corectă a limbii oficiale este exclusiv „limba română”, în martie 2023, cu votul majoritar dat de 58 de deputați pro-europeni, Parlamentul de la Chișinău a adoptat Legea care a schimbat denumirea limbii de stat din „moldovenească” în „română”, statuând, astfel, denumirea corectă a limbii vorbite în Republica Moldova.
La momentul respectiv, președinta Republicii, Maia Sandu afirma că „…Legea confirmă un adevăr istoric și incontestabil: limba de stat a Republicii Moldova este cea română.”, aceia care au promovat, timp de decenii, ideea de „limbă moldovenească” necăutând decât să dezbine societatea.
