Mai mulţi bani europeni în România
Banii europeni ajung în economia românească de 5 ori mai rapid faţă de perioada de dinaintea jumătăţii anului trecut, iar absorbţia acestora a crescut cu aproape 10%, transmite Executivul român.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Sorin Iordan, 08.01.2026, 12:45
Fondurile europene reprezintă pentru România cea mai accesibilă cale de a reduce decalajele de dezvoltare faţă de statele Occidentale. Banii sunt acordaţi de Comisia Europeană pentru investiții în infrastructură, digitalizare, mediu, educație, ocuparea forței de muncă și dezvoltare rurală.
De la momentul aderării la Uniunea Europeană, în ianuarie 2007, şi până în prezent, România a primit 106 miliarde de euro şi a contribuit cu 35 miliarde de euro la bugetul comunitar. De-a lungul anilor, însă, guvernele de la Bucureşti au întâmpinat dificultăţi în atragerea şi cheltuirea eficientă a acestor fonduri. Situaţia pare să se fi schimbat. Ministrul român al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a afirmat că, în ultimele 6 luni, banii europeni au început să ajungă în economie de 5 ori mai rapid şi au fost puse în mişcare mecanisme ce păreau blocate.
Într-o postare pe Facebook, el a arătat că analiza comparativă a datelor evidenţiază o accelerare masivă şi fără precedent a procesului de absorbţie în ultimele luni, comparativ cu întreaga perioadă de la începutul exerciţiului financiar 2021-2027, respectiv, de la 3 miliarde de euro la 6,3 miliarde de euro. Astfel, arată Pîslaru, rata de absorbţie a banilor europeni a crescut de la 9,91% la 20,4 procente.
Ministrul a mai explicat că, înainte de iunie 2025, statul plătea în medie 87 de milioane de euro pe lună din fonduri europene, iar în a doua jumătate a anului trecut a ajuns la peste 456 de milioane de euro pe lună. De asemenea, capacitatea de a aduce banii înapoi în bugetul de stat a crescut exponenţial, în perioada anterioară media fiind de aproximativ 54 milioane euro pe lună, iar în mandatul actual depăşind 374 milioane de euro pe lună, o creştere de aproape 7 ori a ritmului de rambursare.
„Fondurile europene sunt singura noastră şansă reală de a compensa deficitul bugetar şi de a repara efectele gestiunii populiste a banilor naţionali din trecut”, a mai scris ministrul. El a anunţat că în 2026, Executivul îşi propune să atragă cel puţin 15 miliarde de euro fonduri europene, sumă ce reprezintă dublarea maximului istoric de absorbţie. Aceşti bani vor fi investiţi în spitale, şcoli, autostrăzi, infrastructură locală şi competitivitate economică, a mai transmis Pîslaru.
Următorul cadru financiar multianual, 2028–2034, prevede alocări totale de 60,2 miliarde de euro pentru România. În ceea ce priveşte Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, demnitarul a amintit că, în decembrie 2025, Bucureştiul a depus la Bruxelles a 4-a cerere de plată, în valoare de circa 2,6 miliarde de euro, ce conţine 62 de ţinte şi jaloane.
Printre instituţiile care urmează să primească bani se numără ministerele Mediului, Energiei, Justiţiei, Finanţelor, Sănătăţii şi Muncii. Între proiectele menţionate în cererea de plată se regăsesc reabilitarea a 13 baraje şi modernizarea protecţiei împotriva inundaţiilor, finalizarea listării unui pachet de până la 15% din acţiunile Hidroelectrica (principalul producător de energie electrică din România), digitalizarea sistemului judiciar şi reforma fiscală generală.
