Mass-media publică, între provocări şi reforme

SRR, TVR şi Agerpres au organizat dezbaterea 'Rolul şi misiunea mass-media publică'.

Eugen Cojocariu, 03.05.2026, 19:58

‘Rolul şi misiunea mass-media publică’ a constituit tema dezbaterii organizată, duminică, în contextul Zilei Mondiale a Libertăţii Presei, de Televiziunea Română, în parteneriat cu Radio România şi Agenţia Naţională de Presă AGERPRES.

Scopul evenimentului a fost să contribuie la consolidarea rolului mass-media publice şi la o mai bună înţelegere a provocărilor actuale din domeniu.

Evenimentul a adus în prim-plan teme de actualitate şi de interes major pentru societate, într-un context media aflat în continuă transformare şi şi-a propus să ofere un cadru deschis pentru dialog şi schimb de idei între actori importanţi din domeniu. Participanţii au abordat, cu acest prilej, rolul şi misiunea instituţiilor publice de presă, tema taxei TV, precum şi impactul Media Freedom Act (EMFA) asupra peisajului media din România.

‘Încercăm să marcăm ceea ce se cheamă Ziua Mondială a Libertăţii Presei, împreună, jurnalişti, oameni din instituţii cu implicare pe zona media şi viitori jurnalişti. (…) E un eveniment necesar pentru că încercăm să răspundem, cu această ocazie, unor întrebări care există de ceva timp în spaţiul larg al societăţii româneşti legate de rolul, misiunea, activitatea instituţiilor publice de media, întrebări care capătă o şi mai mare greutate în zilele noastre în care, după cum ştim bine, există această explozie a tehnologiei informaţiei, există asaltul reţelelor sociale, conţinutul creat de utilizatori’, a spus, în deschiderea dezbaterii moderatorul primului panel, jurnalistul Mihai Rădulescu.

Preşedintele Director General al TVR, Adriana Săftoiu, a susţinut că a avut iniţiativa organizatorii dezbaterii cu ocazia Zilei Mondiale a Libertăţii Presei pentru a încerca să găsească un răspuns la întrebarea ‘Cine mai are nevoie de televiziunea publică?’.

Directorul general al Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, Claudia Nicolae, a transmis felicitări pentru organizarea evenimentului precizând că, ‘pentru prima dată, trei instituţii publice, TVR, Radio şi AGERPRES, stau în jurul aceleiaşi mese şi discută despre viitorul lor’.

‘Nu a mai fost până acum o asemenea iniţiativă şi cred că era momentul. De ce? Pentru că sunt sigură că toţi aţi putut urmării zilele trecute raportul organizaţiei Reporteri fără Frontiere. Este un raport şi un index care subliniază o situaţie dificilă a presei la nivel mondial. E pentru prima dată când spun cuvântul ‘dificilă’, pentru că, într-adevăr, încrederea în mass-media s-a degradat. Poate că şi noi avem o parte de vină, dar poate că şi noile tehnologii ne-au lăsat puţin în urmă. De ce spun asta? Pentru că AGERPRES, în momentul de faţă, este furnizorul de informaţii primare. Asta am fost, asta rămânem. Poate câteodată nu suntem atât de suficienţi la nivel de investigaţii, la nivel de descoperire de fapte, dar noi suntem baza. Baza informativă, asumată, obiectivă, de unde pleacă mai departe materialele informative’, a afirmat Claudia Nicolae.

Primul panel – ‘Mai contează media publică’? – i-a avut speakeri pe preşedintele Consiliului Director al Centrului pentru Jurnalism Independent, Ioana Avădani, Redactor Şef RFI România, Ovidiu Nahoi, jurnalistul Ovidiu Vanghele de la Centrul de Investigaţii Media, şi Mircea Toma, membru CNA, discuţia fiind moderată de jurnalistul TVR Mihai Rădulescu.

Redactorul Şef RFI România, Ovidiu Nahoi, a susţinut că este nevoie de media publică în măsura în care societatea mai are nevoie de moderaţie, pentru că ‘misiunea principală a unei media publice, indiferent că este televiziune, că este radio, poate fi atinsă numai printr-un anumit gen de moderaţie care înseamnă, de fapt, acceptarea pluralismului, care înseamnă respectarea unui anumit cod de etică şi comportament, şi de respectabilitate’.

‘În momentul în care o entitate publică îşi pierde respectabilitatea, a pierdut totul, e un mod foarte important de a te comporta, de a-ţi menţine în permanenţă respectabilitatea, şi asta se menţine prin moderaţie. Problema e că, da, o parte din ce mai importantă a societăţii, sau a societăţilor, şi asta indiferent de voinţa şi activitatea noastră, îşi pierde apetitul pentru moderaţie şi caută modalităţi tot mai contondente, caută moduri de exprimare tot mai departe de moderaţie. Cum ne comportăm? Aici cred că sunt mai multe întrebări decât răspunsuri’, a spus Ovidiu Nahoi.

Mircea Toma, membru în Consiliul Naţional al Audiovizualului, a fost de părere că, paradoxal, uneori pentru public, ‘informaţia de interes public nu este interesantă’.

‘Este mai interesant ceva ce pare să nu răspundă lucrurilor care sunt importante pentru public. Importante din punctul de vedere al sursei, al orientării deciziilor pe care le iei cu privire la soarta ta, să ai răspunsuri, să ai pe cineva care să te ajute să navighezi în viaţă. Televiziunile non-publice, private, ele pun în circulaţie informaţii care nu au ca miză asistarea cetăţeanului să navigheze, ci asistarea proprietarului să câştige bani’, a spus Mircea Toma.

Cel de-al doilea panel – ‘Taxa TV: pro sau contra?’ – i-a avut ca invitaţi pe director general al TVR, Adriana Săftoiu, directorul general al Societăţii Române de Radiodifuziune (SRR), Robert Cristian Schwartz, şi Senior Editorul SpotMedia, Emilian Isăilă. Moderatorul discuţiilor a fost redactorul şef Radio România Actualităţi, Emilian Blînda.

Preşedintele Director General al SRR, Robert Schwartz, a afirmat că, pentru ca instituţia pe care o conduce să poată să-şi facă treaba, ar fi necesar să primească ‘un plus de zece la sută’ la bugetul existent pentru a putea să investească în tehnologie, în clădiri, ‘pentru că unele clădiri sunt într-o stare jalnică’.

‘În momentul de faţă, nici televiziunea publică, şi nici radioul public, nu îşi pot îndeplini integral misiunea publică, pentru că suntem subfinanţaţi’, a susţinut Robert Schwartz.

La rândul său, preşedintele Director General al TVR, Adriana Săftoiu, a fost de părere că finanţarea pentru televiziunea publică trebuie să vină ‘nu neapărat de la Guvern, ci într-adevăr de la cetăţean, pentru că tu îi dai nişte servicii de calitate’.

‘Eu m-am lovit de cuvântul taxă în prima zi când am fost audiată la comisie. În acest moment, dacă îi spui românului de o taxă, o ia la goană. E foarte greu să-i mai spui ‘iată, încă o taxă’. Cred că este prea târziu să mai folosim acum cuvântul taxă. (…) Eu personal mi-aş dori, de fapt îmi doresc de câteva luni, să ajungem la acel moment în care ceea ce oferim noi publicului, ca emisiuni, conţinut, atitudine, etică şi tot ce vreţi, să fie atât de bun, şi să le arătăm că ne concentrăm pe aceste lucruri, încât să pot, de exemplu, în lunile iulie, august, să spun: ‘oameni buni, noi credem că ar fi mult mai bine să existe taxă. Ştiu, vă enervează cuvântul ăsta, îl înlocuim cu ceva mai simpatic, contribuţie, dacă vreţi, dar se vede din toate analizele şi statisticile că acolo unde există taxă, adică unde cetăţeanul contribuie, calitatea este mult mai bună’, a afirmat Adriana Săftoiu.

În cadrul celui de-al treilea panel – ‘Media Freedom Act – prevederi, impact, soluţii pentru media publică din România’ – au luat cuvântul preşedintele UZPR, Dan Constantin, Orsolya-Eva Borsos, membru CNA, directorul Freedom House România, Cristina Guseth, şi coordonatorul programe ActiveWatch, Răzvan Martin, cu directorul general al Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, Claudia Nicolae, în rol de moderator.

Directorul general al AGERPRES, Claudia Nicolae, a apreciat că, potrivit celui mai recent raport al organizaţiei Reporteri fără Frontiere, ‘pentru prima dată de când dânşii fac indexul anual cu privire la libertatea presei, avem clasificată caracterizarea dificilă, în ceea ce priveşte situaţia media pe întreg globul. România stă un pic mai bine ca în 2024, a urcat şase poziţii’.

Preşedintele UZPR, Dan Constantin, a subliniat că, în clasamentul libertăţii presei prezentat de directorul AGERPRES, chiar dacă România a urcat şase locuri, a urcat doar pe poziţia 48 sau 49, ‘ceea ce înseamnă că suntem aproape ca la fotbal, adică undeva unde nu te bagă lumea în seamă’.

Preşedintele UZPR a amintit că ‘la 8 august (2025 – n.r.) a devenit direct aplicabil în toate statele membre ale UE regulamentul european privind libertatea mass-media, cunoscut sub acronimul EMFA. Este primul instrument legislativ european care stabileşte reguli obligatorii pentru independenţa editorială, transparenţa proprietăţii şi a finanţării mass-media, publicitatea de stat, protecţia surselor jurnalistice şi limitarea presiunilor politice sau economice asupra redactorilor’.

Acesta a amintit că în documentul EMFA sunt rezumate toate discuţiile care s-au abordat până acum în dezbaterea de la TVR.

‘Acest regulament răspunde unor structuri vizibile în întreaga Europă şi a apărut ca o necesitate de protecţie faţă de presiunile politice crescute asupra redacţiilor, concentrarea proprietăţii media, utilizarea netransparentă a publicităţii de stat, vulnerabilitatea serviciilor publice de media şi dependenţa tot mai mare a presei de platformele digitale’, a fost de părere Dan Constantin.

Orsolya-Eva Borsos, membru CNA, a afirmat că ‘EMFA-ul aduce o grămadă de noutăţi care, într-adevăr dă loc optimismului pentru că s-a vorbit despre foarte multe probleme, iar EMFA aduce nişte clarificări, şi aduce nişte reguli care ar putea să fie răspunsuri la probleme şi la întrebări’.

Ea a precizat că deşi ‘regulamentul este perfect aplicabil, noi trebuie să modificăm legislaţia şi nu doar legislaţia audiovizuală, ci şi, spre exemplu, legislaţia TVR-ului, şi alte legi ca să putem să implementăm şi să definim rolul instituţiilor în a implemente EMFA-ul’.

‘CNA-ul este foarte deschis, de altfel, şi îmbrăţişăm ideile din EMFA, şi suntem optimişti că o să putem să implementăm tot ceea ce este în acest regulament’, a declarat Orsolya-Eva Borsos.

Aceasta a fost de părere că atunci când vorbim de implementare ‘trebuie să avem întotdeauna în vedere generaţia viitoare’.

‘Eu consider că cea mai importantă problemă sau întrebare este problema încrederii. Ce înseamnă informaţie de încredere, ce înseamnă sursă de încredere, ce înseamnă instituţie de încredere, cum poţi să ai încredere într-o lume în care chat GPT-ul halucinează absolut orice şi ai atât de multe informaţii, dar ai atât de puţine lucruri care pot să te ghideze în găsirea adevărului’, a mai spus Orsolya-Eva Borsos.

Ea a apreciat că vor exista probleme mari ‘în implementarea EMFA-ului, pentru că totul sună foarte frumos aşa cum este în acest regulament’.

‘I-am spus colegului că aş putea fi foarte optimistă, dar deocamdată sunt pesimistă, pentru că nu ştiu cum o să putem să modificăm legislaţia în aşa fel încât să reuşim să implementăm în totalitate acest EMFA. O să vedem, dar eu consider că cel mai important este să avem în vedere viitorul în orice discuţie pe care o s-o purtăm pe această temă’, a conchis Orsolya-Eva Borsos.