Miniştri anchetaţi

Imaginea Guvernului de la Bucureşti este şubrezită, din nou, de problemele în justiţie ale membrilor săi.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Florentin Căpitănescu, 08.10.2013, 12:53

La aproape un an şi jumătate de când a preluat puterea în România, USL (alianţă de centru-stânga) are, deja, o lungă listă de miniştri şi ministeriabili care au avut sau au probleme cu legea. Gama neregulilor constatate în cazul acestora începe cu starea de incompatibilitate şi cu nejustificarea averilor dobândite, ambele confirmate de Agenţia Naţională de Integritate, şi se termină cu sentinţe cu închisoare, chiar cu executare.

Ultimele două nume care apar pe această nedorită listă sunt liberalul Varujan Vosganian, devenit, deja, fostul ministru al Economiei, şi social-democratul Liviu Dragnea, care a preferat să-şi păstreze funcţia de vicepremier. Vosganian şi-a prezentat, luni, demisia, pe fondul implicării sale într-un dosar în care este bănuit de complot şi subminarea economiei naţionale. Practic, procurorii îl acuză că prin deciziile pe care le-a luat în 2008, atunci când era ministru al economiei şi finanţelor, a ajutat o firmă privată – deţinută, de altfel, de un potent om de afaceri – să obţină preţuri preferenţiale la gazele furnizate de compania de stat Romgaz.

Factorul agravant, reţinut ca atare de procurori, este că aceeaşi firmă acumulase, deja, datorii uriaşe faţă de furnizor. La rându-i, Vosganian susţine că măsurile economice pe care le-a propus au avut un caracter pur politic, aşa că, apreciază el, anchetatorii şi-au depăşit cu mult aria competenţelor. Chiar şi aşa, prezentarea demisiei sale este, în sine, un gest notabil, în condiţiile în care ea este asociată cu raritatea în politica românească. Asta pentru că, în genere, miniştrii care au aventuri în justiţie nu îşi dau demisia într-o fază incipientă, cum este cercetarea, ci o fac abia după ce primesc un verdict.

Pe de alta parte însă, actul de onoare a fost eclipsat de ceea ce s-a întâmplat în Senat, care, cu o largă majoritate, a respins cererea de ridicare a imunităţii parlamentare a lui Vosganian. Semn că acea eternă solidaritate prost înţeleasă cu cel cercetat continuă să funcţioneze perfect, indiferent de numele său, de partidul din care provine, de acuzaţiile care i se aduc ori de probele adunate de procurori. În cazul vicepremierului Dragnea – mâna dreaptă a premierului Victor Ponta, atât în guvern, cât şi în partid -, acesta este bănuit de fraudă electorală, comisă la referendumul de demitere a şefului statului, Traian Băsescu, de anul trecut.

Rechizitoriul întocmit de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie menţionează, între altele, votul multiplu, turismul electoral şi falsificarea de semnături. Toate acestea pentru ca referendumul să fie validat, ceea ce, de altfel, nici nu s-a întâmplat. De partea sa, Dragnea respinge acuzaţiile, pe care le consideră nefondate, şi invocă, deja clasicul, substrat politic al dosarului.