Mişcări politice înainte de alegerile prezidenţiale
În perspectiva alegerilor prezidenţiale din noiembrie, scena politică din România se reconfigurează prin fuziunea a două partide din linia întâi. Consemnăm, totodată, anunţarea unui nou candidat oficial la funcţia supremă în stat.
Valentin Țigău, 18.07.2014, 13:24
Partidul Naţional Liberal şi Partidul Democrat-Liberal din România au perfectat fuzionarea lor într-o nouă formaţiune politică. Aceasta va păstra denumirea istorică de PNL şi va avea un candidat unic la viitoarele alegeri prezidenţiale din luna noiembrie 2014. Numele acestui candidat va fi făcut public în primele zile din august. Vasile Blaga, preşedintele PDL declara, cu acest prilej, că:
“Partidul Naţional Liberal este rezultatul fuziunii dintre Partidul Democrat Liberal şi Partidul Naţional Liberal, deci PNL plus PDL. Statutul a urmărit respectarea statului de drept, a valorilor colegilor noştri din Partidul Popular European – demnitate, dreptate, libertate, solidaritate.”
La rândul său, presedintele PNL, Klaus Iohannis aprecia că noua formaţiune va contribui la unificarea dreptei politice româneşti. Klaus Iohannis: “Acest partid este creat pentru a schimba România în bine. Noi ne dorim, evident, să câştigăm prezidenţialele, dar ne dorim să câştigăm şi alegerile parlamentare din 2016, să conducem România pe un drum mult mai bun pentru deceniul care urmează.”
Partidul Naţional Liberal este unul dintre principalele partide politice din România, înfiinţat sub acest nume în 1875. În februarie 2014, premierul Victor Ponta (PSD) a refuzat nominalizarea lui Klaus Iohannis în funcţia de vicepremier, ceea ce a dus la retragerea miniştrilor PNL din guvern şi intrarea în opoziţie. De asemenea, PDL este un partid politic parlamentar de centru-dreapta care a luat naştere în decembrie 2007, prin fuzionarea Partidului Democrat cu Partidului Liberal Democrat. PDL a participat la guvernare din 2008, până în mai 2012, când a intrat în opoziţie.
Dacă noul PNL mai amână anunţarea candidatului său la alegerile prezidenţiale, UDMR, astăzi, la co-guvernare, şi-a desemnat, joi, reprezentantul. Acesta este chiar preşedintele formaţiunii, Kelemen Hunor care a mai candidat pentru aceeaşi funcţie, în 2009. Recent, el a anunţat că va pleca din guvern, la 1 august, după ce statul român a hotărât să pledeze, de partea Comisiei Europene, la Curtea Europeană de Justiţie de la Luxembourg împotriva iniţiativei cetăţeneşti privind minorităţile etnice şi lingvistice, al cărui co-autor este liderul UDMR.
Uniunea propune ca funcţiile în guvern deţinute de Kelemen Hunor să fie preluate de senatorul Rozália Biró. Dacă propunerea va fi agreată de premier şi mai apoi de preşedinte, doamna Biró ar putea deveni prima femeie vicepremier din România. UDMR este o organizaţie politică parlamentara fondată pentru a reprezenta interese ale comunitătii maghiare din România. Începând din 1996, UDMR a avut, mereu, un candidat propriu la alegerile prezidenţiale.
