Modificări ale Statutului parlamentarilor
Parlamentarii de la Bucureşti au făcut, în sfârşit, un prim pas, timid, spre reabilitare în ochii opiniei publice.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ştefan Stoica, 08.04.2015, 12:47
Parlamentarii de la Bucureşti au făcut, în sfârşit, un prim pas, timid, spre reabilitare în ochii opiniei publice. Ei şi-au modificat Statutul în aşa fel încât urmărirea penală, reţinerea şi arestarea preventivă a unui deputat sau senator să poată fi aprobate cu votul majorităţii celor prezenţi la şedinţa camerei care dezbate o astfel de cerere înaintată de procurori.
Modificarea pune statutul aleşilor în acord cu legea fundamentală, aşa cum ceruse Curtea Constituţională. Ea se impunea demult, a susţinut în plen deputatul Mircea Toader, din partea opoziţiei liberale: “Nu facem altceva decât să adaptăm statutul la ceea ce trebuia făcut demult, pentru a nu crea Parlamentul României ca o pavăză pentru unii care sunt mai presus de lege. În cazul unora, s-a încuviinţat cererea procurorului cu majoritatea celor prezenţi, iar la alţii cu o majoritate din numărul total de senatori”. Pe viitor, anomalii procedurale de tipul celor evocate de liberalul Mircea Toader nu mai sunt posibile.
Practica parlamentară s-a lovit recent de o astfel de situaţie, în cazul senatorului Dan Şova, pentru care Direcţia Anticorupţie ceruse încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive, sub acuzaţia de complicitate la abuz în serviciu. Majoritatea celor prezenţi au votat pentru, dar conducerea Senatului a decis că solicitarea DNA este respinsă, deoarece nu a fost întrunită o majoritate din numărul total al senatorilor. Aceasta deşi, în cazul deputaţilor, cereri similare au fost aprobate cu votul majorităţii simple a celor prezenţi, deci se crea discriminare între cele două camere.
Arătat cu degetul în cazul Şova, preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, s-a apărat, atunci, spunând că a acţionat potrivit regulamentului. Acum, se declară, el însuşi, mulţumit că modificarea adusă statutului parlamentarilor elimină orice ambiguităţi, demonstrând că aleşii nu sunt mai presus de lege. Călin Popescu-Tăriceanu: “Parlamentul nu încearcă sub nicio formă, sub pavăza unor prevederi care nu erau concordante cu Constituia, să acorde o protecţie, alta decât cetăţenilor obişnuiţi, pentru membrii Parlamentului. Suntem cu toţii egali în faţa legii şi înţelegem ca modificările pe care le facem să clarifice această problemă şi să nu mai dea loc la speculaţii.”
Abuzul de imunitate de care se fac vinovaţi unii dintre legiuitori atunci când votează, nejustificat, contra cererilor DNA a minat credibilitatea şi popularitatea instituţiei parlamentare şi a făcut din ea ţinta favorită a reproşurilor formulate de experţii europeni care evaluează reforma judiciară şi lupta anticorupţie din România.
Preşedintele Klaus Iohannis, critic consecvent al tentativelor de impunere a oricăror forme de supraimunitate pentru parlamentari, se declara, recent, dezamăgit că nu a reuşit, încă, să-i convingă pe aceştia că drumul pe care trebuie să-l aleagă este cel al integrităţii şi al respectului pentru justiţie.
