NATO, focus pe Marea Neagră şi Balcani

Aşa cum îşi doreşte şi Bucureştiul, summitul NATO de la Bruxelles acordă o atenţie specială flancului estic al Alianţei.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Bogdan Matei, 12.07.2018, 11:30

Încă de săptămâna trecută, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că
una dintre priorităţile României la summitul NATO este consolidarea flancului
estic al Alianţei. Iar agenda reuniunii la vârf de la Bruxelles promite să-i
dea satisfacţie. Doi dintre partenerii din regiune ai aliaţilor, Ucraina,
vecină cu România, şi Georgia, participă, în marja summitului, la discuţii
distincte, dedicate evoluţiilor de securitate din regiunea Mării Negre. Este o
premieră pentru cele două foste republici sovietice, ambele supuse, numai în
ultimul deceniu, agresiunilor militare prin care se manifestă redeşteptatul
apetit teritorial al Rusiei. Deja, la summitul organizat la Bucureşti în 2008,
liderii Alianţei salutau aspiraţiile euro-atlantice ale Ucrainei şi Georgiei,
iar miercuri, într-o declaraţie comună, şi-au reiterat decizia de a sprijini
cele două state să devină membre.

NATO a remarcat progresele înregistrate în
pregătirile pentru aderare, care întăresc capacităţile de apărare şi
interoperabilitate ale Georgiei, şi a subliniat că o Ucraină independentă,
suverană şi stabilă este o cheie a securităţii euro-atlantice. Secretarul
general, Jens Stoltenberg, a repetat că Alianţa condamnă cu fermitate anexarea
ilegală a Crimeii de către Rusia şi cere Moscovei să-şi retragă trupele şi să
înceteze să-i mai sprijine pe rebelii din estul Ucrainei.

Preşedintele Iohannis nu şi-a ascuns satisfacţia că La
iniţiativa NATO este o sesiune specială dedicată Mării Negre, la care este
invitată şi Ucraina, şi Georgia. Noi credem că vom obţine nu doar o atenţie
sporită pentru Marea Neagră, ci şi o prezenţă a NATO sporită pe zona, pe
regiunea Mării Negre, ceea ce pentru noi este foarte important. Iar Brigada
multinaţională va fi mult mai importantă fiindcă ea va deveni o Brigadă cu
prezenţă permanentă, deci o brigadă care va constitui un pol important pentru
securitatea din zona noastră, din întreaga regiune.

Preşedintele României
a mai afirmat că Alianţa trebuie să-şi menţină aşa-numita politică a uşilor
deschise, iar România susţine pe deplin decizia NATO de a trimite o invitaţie de
aderare Macedoniei de Nord. După Slovenia, Croaţia şi Muntenegru, aceasta ar
deveni a patra dintre cele şase republici ex-iugoslave care s-ar alătura
aliaţilor. Şi ar constitui, astfel, o garanţie în plus privind stabilitatea
Balcanilor, regiune care, acum doar două decenii, a fost scena celor mai
sângeroase masacre din Europa post-belică. Şeful statului a mai precizat că
este necesară împărţirea echitabilă a sarcinilor în cadrul NATO şi că, în acest
context, România îşi doreşte să fie un furnizor de securitate pentru întreaga
regiune. Detaliu elocvent, doar 8 din cele 29 de ţări membre ale NATO alocă sau
vor aloca, până la sfârşitul acestui an, 2% din Produsul Intern Brut pentru
cheltuielile lor de apărare. Iar România e una dintre acestea.